Planul Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013 - Inforegio Nord-Est

România a ratificat Convenţia asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, precum şi cele treiprotocoale ale Convenţiei referitoare la reducerea acidifierii, eutrofizării şi nivelului de ozon troposferic,metalele grele şi poluanţi organici persistenţi.Emisiile de SO 2 au fost în continuă scădere în perioada 1995-2002, pentru ca începând cu 2003 săînregistreze o creştere faţă de anii precedenţi. Principalele surse de impurificare cu SO 2 sunt arderile dinactivitatea de producere a energiei şi industriile de transformare (cu o contribuţie de cca. 75,73% în anul2003). Scăderea emisiilor de SO 2 s-a datorat atât închiderii sau funcţionării la capacitate redusă a unorunităţi industriale, cât şi scăderii conţinutului de sulf din combustibilii utilizaţi în activităţile de producere aenergiei termice şi electrice. Scăderea emisiilor de SO 2 va continua şi prin introducerea, de la 1 ianuarie2007, a obligativităţii pentru agenţii economici ce utilizează combustibili lichizi de a utiliza în exclusivitatepăcura cu conţinut de sulf sub 1%.Evoluţia nivelului gazelor cu efect acidifiant- mii tone -1990 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 Plafoane2010SO2 1.311 1.085 1.050 1.044 795 728 759 834 781 803 960 918NOx 546 407 400 398 314 262 296 330 357 325 326 437NH3 300 234 197 211 196 210 206 164 156 182 135 210Sursa: Institutul Naţional de StatisticăEmisiile de NO x au fost în continuă scădere în perioada 1995-2000, de la un nivel de cca. 407 mii tone în 1995la cca. 296 mii tone în 2000. Începând cu anul 2001, emisiile de NO x au înregistrat o creştere semnificativă,ajungând la 326 mii tone în anul 2004. Principalele surse emitente le-au reprezentat arderile din industriaenergetică şi din industriile de transformare (cca. 39,24%), traficul rutier (cca. 31,58%) şi industria deprelucrare (cca. 11,39%).Emisiile de amoniac s-au menţinut relativ constante, în perioada 1995-2000, în jurul valorii de 200 mii tonepe an, după care au scăzut semnificativ până la cca 135 mii tone în 2004. Principala sursă (cca. 80,26%) oreprezintă dejecţiile de la creşterea vitelor şi îngrăşămintele chimice azotoase utilizate în agricultură.Emisiile de metale greleAceastă categorie de poluanţi are ca sursă principală diferite procese industriale, pentru plumbadăugându-se şi poluarea produsă de gazele de eşapament provenite de la motoare cu ardere internă cuaprindere prin scânteie. În perioada 1998 – 2003 s-a constatat o scădere neuniformă a emisiilor de metalegrele, datorită retehnologizării instalaţiilor. Prognoza pentru anul 2004 arată o uşoară creştere a emisiilorde metale grele, respectiv o creştere de 32% pentru Hg, 5,6% pentru Cd şi 54,6% pentru Pb, cauzată decreşterea substanţială a traficului rutier şi de redeschiderea unor activităţi noi şi/sau a creşterii unoractivităţi de producţie.Emisiile de metale grele-kg-1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004Hg 7.580 6.863 6.560 7.080 6.836 4.525 6.657Cd 11.158 11.483 8.200 6.901 7.498 3.736 3.958Pb 440.160 380.069 361.478 436.644 485.448 229.177 504.658Sursa: Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului (ICIM)Calitatea aerului în cele mai poluate localităţi105