Planul Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013 - Inforegio Nord-Est

dezvoltare economică între zonele rurale şi urbane şi lipsa prognozelor privind strategiile de dezvoltareeconomică pentru zonele rurale.Pe lângă aceste aspecte cantitative privind accesul la învăţământ profesional şi tehnic, nu trebuie neglijatenici aspectele calitative, adică condiţiile privind mediul de învăţare, mai ales în mediul rural. Problemelecheie în acest sens sunt parteneriatele limitate între şcoală şi întreprindere şi dotările insuficiente cuechipamente didactice din şcolile din mediul rural şi localităţile mici şi mijlocii. Această din urmă problemăva fi atenuată prin asistenţa Phare 2003 şi 2004-2006, care în programele de modernizare aînvăţământului profesional şi tehnic se va concentra în mediul rural.Un alt aspect al accesului la învăţământ profesional şi tehnic îl reprezintă şcolarizarea elevilor cu cerinţeeducaţionale speciale prin integrarea în învăţământul de masă. Începând cu anul şcolar 2003-2004 sedezvoltă acţiuni specifice în acest sens în cadrul proiectului Phare TVET. Aceste acţiuni au în vederedezvoltarea capacităţilor instituţionale ale şcolilor din învăţământul profesional şi tehnic, în vedereaasigurării educaţiei şi pregătirii generale pentru elevi cu cerinţe educaţionale speciale (CES). Principaladificultate care poate fi menţionată în realizarea acestor demersuri este pregătirea metodologicăinsuficientă a personalului didactic din şcoli, în scopul de a lucra corespunzător cu studenţii cu CES.4.2.3. Asigurarea competenţelor cheie în educaţia iniţialăSistemul educaţional obligatoriu asigură studierea a cel puţin două limbi străine. Prima limbă străină apareîn curriculumul obligatoriu în învăţământul primar, la clasa a III-a, dar poate fi introdusă, opţional, încă dinclasa I. A doua limbă modernă apare în curriculum în clasa a V-a .Sensibilizarea la cultură în sistemul formal de educaţie începe odată cu învăţământul preşcolar. La nivelulînvăţământului primar şi gimnazial se realizează în principal în cadrul ariei curriculare „Arte”, iar la nivelulliceal aceasta a fost introdusă pentru toate filierele, fiind prevăzute două ore pe săptămână. În sistemulnonformal aceasta se realizează în cadrul activităţilor extraşcolare prin diverse manifestări culturaleorganizate fie la nivelul şcolii, fie la cel al inspectoratelor şcolare.Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor (TIC) devine parte a trunchiului comun educaţional începând cuclasa a IX-a la toate filierele, cât şi pentru şcoala de arte şi meserii – toate domeniile de pregătire.Totodată, pentru filiera teoretică legislaţia permite organizarea de clase în care informatica să poată fistudiată intensiv. În învăţământul primar şi gimnazial pregătirea în domeniul TIC se realizează în cadruldisciplinelor opţionale sau în cadrul activităţilor extracurriculare. În funcţie de resursele existente, anumiteşcoli oferă în cadrul curriculumului, la decizia şcolii, cursuri de iniţiere în utilizarea calculatorului de lanivelul învăţământului primar. Aceste situaţii însă sunt relativ rare, atât datorită lipsei infrastructuriinecesare, cât şi datorită lipsei resurselor umane formate în domeniu.În ceea ce priveşte utilizarea TIC, datele indicau,la nivelul anului 2001, că 66,7% dintre şcolile din mediulurban deţineau cel puţin un calculator, iar 30,5% erau conectate la Internet, iar în mediul rural procentajulcorespunzător era de 15,3% şi respectiv 1,1%.Din punct de vedere al accesului la internet în şcoli, România se situează pe poziţia 44 din 104 state. Deşiîn anii 2001, 2002 şi 2003, datele înregistrate pentru accesul la internet au fost în creştere, acestea rămânîncă mici: respectiv 3,3, 3,8 şi 4 pe o scală de la 1 la 7, unde 1 reprezintă acces foarte limitat, iar 7 –accesfrecvent 34 .Dezvoltarea competenţelor de tip „a învăţa să înveţi” continuă să rămână o preocupare majoră înoptimizarea şi modernizarea actului didactic. Generalizarea introducerii strategiilor de predare-învăţare34 World Economic Forum, Raportul global de competitivitate, ediţiile 2002-2003, 2003-2004 şi 2004-2005.125