Planul Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013 - Inforegio Nord-Est

populaţii rurale stabile şi viabile necesită măsuri menite să asigure numărul optim de locuri de muncă înagricultură şi în servicii conexe.De asemenea, potrivit datelor prezentate în Analiza socio-economică a spaţiului rural românesc, evoluţiaponderii şomerilor din mediul rural în total şomeri înregistraţi pe economie prezintă niveluri diferenţiate,respectiv 22,1% în 2001, 31,2% în 2002, 29,3% în 2003 şi 35,3% în 2004. Acest aspect este determinat şide caracterul sezonier al muncii în agricultură ce are consecinţe nefavorabile asupra duratei medii efectivea timpului de lucru din mediul rural.În ceea ce priveşte sistemul educaţional în mediul rural, comparativ cu mediul urban, mediul rural estecaracterizat de un grad de instruire mai redus, ponderea persoanelor instruite în total populaţie ocupatăfiind de 47,8% la nivelul anului 2004. Mai concret, în perioada 1999-2004, se înregistrează o tendinţă decreştere în mediul rural a ponderii persoanelor cu studii superioare (universitare) de la 1,6% la 2,6% şi dediminuare a ponderii celor cu nivel scăzut de instruire de la 58,7% la 47,8%. În acelaşi timp, pondereapersoanelor cu studii medii a crescut de la 39,6% în 1999 la 49,6% în 2004. Acest lucru se datorează înprincipal procesului de dezindustrializare a marilor oraşe 116 .În ceea ce priveşte structura terenului agricol, aceasta se caracterizează printr-un grad ridicat defragmentare. Astfel, în anul 2003 existau peste 4,47 milioane de gospodării ţărăneşti individuale cu osuprafaţă medie de 1,7 ha, fapt ce a condus şi conduce la imposibilitatea desfăşurării unei activităţi privindorganizarea şi managementul producţiei agricole. Fragmentarea excesivă a terenului este considerată unobstacol major pentru progresul tehnologic al agriculturii din România, deoarece deţinătorii fermelor desubzistenţă şi semi-subzistenţă sunt de obicei şi cei care lucrează cea mai mare parte a terenului agricol,iar în majoritatea cazurilor, aceştia nu dispun de capacitatea financiară de a investi în utilaje moderne.În ceea ce priveşte randamentele medii la principalele culturi, se constată un trend crescător atât alacestora, cât şi al producţiilor totale până în anul 2001. În ultimii ani însă, în special începând cu 2003,trendul devine negativ, această evoluţie fiind determinată în special de factorii climatici nefavorabili(inundaţii, secetă) şi economici (preţuri mici acordate producătorilor la valorificarea producţiei animale şivegetale, aceştia neputându-şi acoperi nici măcar costurile de producţie). Astfel, în perioada 1998-2003producţia medie a fost de 2.048 kg/ha la grâu şi secară, comparativ cu potenţialul mediu pe ţara de 5.500-7.000 kg/ha, iar la cultura de porumb producţia medie a fost de 3.042 kg/ha comparativ cu un potenţial de8.000 kg/ha porumb boabe.Producţia animală. În perioada 1998-2003, carnea de bovine a reprezentat 21,24% din producţia totalăde carne, cea de porc 46,44%, iar cea de pasăre 24,41%. Sub aspectul evoluţiei producţiei de carne,acesta a avut un trend crescător la carnea de bovine şi la cea de pasăre. În ceea ce priveşte carnea deporc, chiar dacă aceasta deţine ponderea cea mai mare din producţia totală, trendul de evoluţie a fost uşordescrescător în perioada menţionată.În urma analizei cumulate a acestor evoluţii, se poate constata că ponderea industriei de procesarealimentară în totalul industriei naţionale s-a diminuat de la 18,2% în 1998 la 13% în 2003. Pe ramuri deactivităţi, cel mai mare număr de unităţi se regăsesc în domeniul morăritului şi panificaţiei (31,5%) şiproducerii, prelucrării şi conservării cărnii şi a produselor din carne (18,1%).În ceea ce priveşte piaţa şi comercializarea produselor, este de remarcat faptul că principalul canal decomercializare a produselor agricole şi zootehnice a fost cel al procesatorilor şi comercianţilor (cu o116 Înainte de anul 1990, în marile oraşe, exista o puternică industrializare, mari întreprinderi care necesitau forţă de muncăputernică, forţă de muncă ce a fost luată şi din mediul rural, după acest an, când majoritatea acestor mari întreprinderi au datfaliment şi când a avut loc un proces invers de migrare de la urban la rural.315