12.07.2015 Views

Planul Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013 - Inforegio Nord-Est

Planul Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013 - Inforegio Nord-Est

Planul Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013 - Inforegio Nord-Est

SHOW MORE
SHOW LESS
  • No tags were found...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

Rata şomajului este diferită în cadrul regiunilor, <strong>de</strong> la un ju<strong>de</strong>ţ la altul, ju<strong>de</strong>ţele din estul ţării având rate maimari ale şomajului <strong>de</strong>cât cele din vest.În anul 2003, cea mai ridicată rată a şomajului o avea Regiunea Sud-Vest (9,1%), în timp ce Regiunile<strong>Nord</strong>-Vest şi Vest înregistrau cele mai scăzute rate (5,4%, respectiv 7,0%). Şomajul în RegiuneaBucureşti-Ilfov este scăzut (2,8%), datorită creşterii rapi<strong>de</strong> a serviciilor financiar-bancare şi <strong>de</strong>zvoltăriisectorului telecomunicaţiilor, în care s-au creat noi locuri <strong>de</strong> muncă, în special pentru populaţia cu calificăriînalte, a cărei pon<strong>de</strong>re este mai ridicată în această regiune.Ju<strong>de</strong>ţele cu rate mai mari ale şomajului se concentrează în câteva zone. O primă zonă este localizată înestul Moldovei, cuprinzând ju<strong>de</strong>ţele Botoşani, Iaşi, Vaslui şi Galaţi; nivelul ridicat al ratei şomajului dinaceastă zonă (între 6,2 şi 10,2%) este consecinţa unei sub<strong>de</strong>zvoltării tradiţionale a acestor ju<strong>de</strong>ţe, dar şirestructurării industriale din ultimii ani, mai ales în cazul ju<strong>de</strong>ţelor Galaţi şi Vaslui.Acelaşi nivel ridicat al ratei şomajului (între 9,2 şi 11,1%) se înregistrează în ju<strong>de</strong>ţele Braşov, Prahova şiIalomiţa. Dacă în primele două ju<strong>de</strong>ţe, tradiţional industrializate, cauza principală o constituierestructurarea industriei, care a afectat mai ales industria din centrele mici şi mijlocii monoindustriale, cuimpact şi asupra aşezărilor rurale, adiacente centrelor urbane (muncitori navetişti); în cazul ultimului ju<strong>de</strong>ţ,acesta este un ju<strong>de</strong>ţ tradiţional agricol şi sub<strong>de</strong>zvoltat, târziu industrializat, care a pierdut numeroase locuriîn industrie, fiind prepon<strong>de</strong>rentă economia agricolă <strong>de</strong> subzistenţă.O altă zonă cu şomaj ridicat (între 8 şi 8,7%) cuprin<strong>de</strong> ju<strong>de</strong>ţele Gorj, Vâlcea, Olt şi Teleorman,diferenţierea apărând <strong>de</strong> această dată între primele două în <strong>de</strong>clin industrial şi ultimele două ju<strong>de</strong>ţeprepon<strong>de</strong>rent agricole.Ultima zonă i<strong>de</strong>ntificată cuprin<strong>de</strong> ju<strong>de</strong>ţele Caraş-Severin, Hunedoara şi Alba. În cazul acestora,restructurarea industriei a constituit cauza principală a nivelurilor ridicate înregistrate <strong>de</strong> rata şomajului(între 9 şi 11,7%), toate având importante arii cu activităţi industriale tradiţionale (extracţia minereurilor–Alba, Hunedoara, Caraş-Severin; extracţia cărbunilor–Hunedoara şi Caraş-Severin; prelucrarea metalelor– Alba şi Caraş-Severin).9.3. Disparităţi în <strong>de</strong>zvoltarea antreprenorială9.3.1. Întreprin<strong>de</strong>ri Mici şi MijlociiÎn 2003, numărul total al întreprin<strong>de</strong>rilor active era <strong>de</strong> 359 399, din care 357 071 erau IMM-uri şi 2 328erau întreprin<strong>de</strong>ri mari, cu peste 250 <strong>de</strong> angajaţi. Distribuirea regională a acestor întreprin<strong>de</strong>ri (vezigraficul), reliefează o concentrare masivă în Regiunea Bucureşti-Ilfov, care <strong>de</strong>ţine aproximativ 23%,urmată <strong>de</strong> Regiunea <strong>Nord</strong>-Vest (14%).192

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!