Planul Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013 - Inforegio Nord-Est

Creşterea producţiilor de carne de bovine, ovine, păsări, a celei de lapte, ouă şi miere în ultimii doi ani s-adatorat atât creşterii efectivelor, cât şi a producţiilor medii. Scăderea producţiei de carne de la porcine şi aproducţiei de lână s-a datorat în principal scăderii efectivelor de animale, ca urmare a închiderii unor maricomplexe aflate în proprietate de stat la porci, iar la ovine din cauza unor preţuri foarte scăzute oferitepentru lână.8.2.2. Agricultura ecologicăAgricultura ecologică constituie un sector pentru care România are mari oportunităţi de dezvoltare, aceastareprezentând totodată un instrument important în conservarea naturii şi revitalizarea spaţiului rural. Politicaîn domeniul agriculturii ecologice este asigurată de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Ruraleprin Agenţia pentru Agricultură Ecologică. Pe lângă această agenţie funcţionează două comisii: Comisiapentru Dezvoltarea Agriculturii Ecologice şi Comisia pentru Acreditarea Organismelor de Inspecţie şiCertificare în sectorul agricultură ecologică. În luna mai 2004 fost creat primul organism românesc deinspecţie şi certificare “Ecoinspect”. Pe lângă comisiile şi agenţia localizate în ministerul de resort există şiFederaţia Naţională pentru Agricultură Ecologică cu filiale în teritoriu.În perioada 2000-2003, suprafaţa cultivată respectând metodele de producţie ecologică s-a triplat,ajungând de la 17.438 ha cultivate în anul 2000 la 57.200 ha în anul 2003. Structura pe culturi cuprinde:cereale 16.000 ha; păşuni naturale şi plante furajere 24.000 ha; oleaginoase şi proteice 15.600 ha; legume200 ha; fructe 100 ha; fructe de pădure 400 ha; alte culturi 900 ha. Se constată şi creşterea efectivelor deanimale, de la 10.000 capete în anul 2000 la 40.000 capete în anul 2003.Piaţa internă de produse ecologice este în formare; în perioada analizată, 95% din produsele ecologice deorigine vegetală au fost exportate pe pieţele din Germania, Elveţia, Olanda şi Italia, unde cererea de astfelde produse este în creştere. Produsele exportate sunt: cereale, oleaginoase şi proteice, fructe de pădure,plante medicinale, miere de albine şi telemea de oaie. Pe piaţa internă, în anul 2003, s-au comercializatlegume, schweizer, caşcaval, unt şi ouă.8.2.3. SilviculturaSuprafaţa fondului forestier. La nivelul anului 2003, fondul forestier naţional ocupa o suprafaţă de 6.368 miiha, din care 6.221 mii ha acoperite efectiv cu păduri. Restul de 147 mii ha reprezintă terenuri destinateîmpăduririi, terenuri care servesc nevoilor de cultură, producţie ori administraţie silvică, terenurineproductive etc. incluse în amenajamentele silvice, în condiţiile legii.România se situează pe locul 12 în rândul ţărilor europene în ceea ce priveşte suprafaţa pădurilor.Ponderea pădurilor în suprafaţa totală a ţării este de 26,1%, faţă de media europeană de cca. 32%.Suprafaţa de pădure pe cap de locuitor de 0,28 ha în România este, de asemenea, sub media europeanăde 0,30 ha.Situaţia fondului forestier în raport cu natura proprietăţii. Ca urmare a modificărilor survenite în urmarestituirii drepturilor de proprietate asupra pădurilor, structura fondului forestier a cunoscut o modificareaccentuată prin scăderea suprafeţelor aflate în proprietate publică a statului (de la 94,7% în anul 1998 la69,8% în anul 2003).Repartiţia pădurilor pe grupe funcţionale. În raport cu funcţiile ecologice, economice şi sociale pe care leîndeplinesc, pădurile sunt împărţite în două grupe funcţionale: grupa I – păduri cu funcţii speciale deprotecţie, reprezentând 49% din totalul pădurilor şi grupa a II-a – păduri cu funcţii de producţie şi protecţie,reprezentând cca. 51% din total. Recoltările de masă lemnoasă se fac, prioritar, din pădurile încadrate în177