Planul Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013 - Inforegio Nord-Est

Judeţele implicate la graniţa România-Bulgaria sunt:- Pe partea română: Mehedinţi, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi, Constanţa;- Pe partea bulgară: Vidin, Vratza, Montana, Veliko Târnovo, Pleven, Ruse, Silistra, Dobrich.De fiecare parte a graniţei, judeţele menţionate sunt încadrate în trei regiuni de dezvoltare NUTS II.Suprafaţa totală a zonei de graniţă este de 69.250 km 2 , iar populaţia de 5,33 milioane locuitori. În perioada1999-2002 cooperarea între România şi Bulgaria a beneficiat de fonduri Phare de 29 mil. euro.Relaţia România-UngariaGraniţa dintre aceste două state totalizează 448 km., din care 415,8 reprezintă graniţa terestră, iar 32,2km. reprezintă graniţa fluvială (Mureş, Criş, Someş). Faptul că o mare parte a graniţei este terestră conferăo deosebită permeabilitate relaţiilor transfrontaliere, luând în considerare posibilitatea existenţei mai multorpuncte de trecere a frontierei.Judeţele implicate la graniţa România-Ungaria sunt:- Pe partea română: Satu Mare, Bihor, Arad, Timiş;- Pe partea ungară: Szabolcs-Szatmár-Bereg, Hajdú-Bihar, Békés, Csongrád.De fiecare parte a graniţei, cele două judeţe nordice aparţin unei regiuni NUTS II (în România, RegiunileNord-Vest şi Vest), în timp ce cele două sudice fac parte dintr-o altă regiune, fiind astfel implicate în acestproces 4 regiuni de dezvoltare. Suprafaţa totală a zonei de graniţă este de 50.455 km 2 , iar populaţia de4,12 milioane de locuitori. În perioada 1996-2002, cooperarea transfrontalieră România-Ungaria a fostfinanţată din fonduri PHARE CBC în valoare de 23 mil. euro.Acest program de cooperare este în prezent integrat cu programul Ungaria-Serbia în vederea creării unuiprogram trilateral (deşi cooperarea România-Serbia se desfăşoară separat, sub Instrumentul de Pre-Aderare). Acest program a înregistrat progrese considerabile, cu peste 400 de aplicaţii de proiecte în primarundă.În perspectiva ENPI (Instrumentul European de Vecinătate şi Parteneriat) de sprijinire a cooperăriitransfrontaliere, transnaţionale şi interregionale, care va fi realizat începând cu anul 2007, pe bazaComunicării Comisiei din iulie 2003 intitulat „Deschiderea drumului spre Noul Instrument privindVecinătatea”, au fost lansate Programele de Vecinătate 2004-2006, de-a lungul graniţelor externe aleviitoarei Uniunii Europene lărgite. Politica europeană privind vecinătatea va întări actualele forme decooperare regională şi subregională şi va furniza cadrul privind viitoarea lor dezvoltare.Relaţia România-Serbia&MuntenegruGraniţa dintre ţări măsoară 546,4 km. şi este parţial terestră (256,8 km.) şi parţial fluvială (Dunărea – 289,6km.). Relaţiile bilaterale transfrontaliere sunt marcate pozitiv de un nivel relativ ridicat de dezvoltareeconomică al teritoriilor din vecinătatea graniţei, fapt relevat şi de un important grad de urbanizare peteritoriile ambelor ţări. Punctele slabe ale relaţiei sunt determinate de gravele prejudicii aduseinfrastructurilor tehnice de pe teritoriul din Serbia şi Muntenegru de bombardamentele din timpul războiuluidin Iugoslavia, dar şi de o lipsă de coordonare inter - instituţională.Relaţia România-MoldovaGraniţa dintre România şi Moldova măsoară 681,3 km. şi urmăreşte cursul râului Prut, fiind inclusă întredouă puncte de contact cu Ucraina.215