Planul Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013 - Inforegio Nord-Est

acest context sunt considerate în perspectivă largă (2007-2025) următoarele argumente: evoluţiapopulaţiei şi a resurselor de muncă; dezvoltarea ştiinţifică şi tehnologică; evoluţia sectoarelor de activitate;dezvoltarea spaţială.Implicaţiile spaţiale ale proceselor care decurg din deciziile privind dezvoltarea României şi reintegrarea instructurile europene privesc aspecte legate de: dezvoltarea corelată la scara teritoriului naţional şi regionala reţelelor de poli de dezvoltare, a polilor complementari, a activităţilor stimulative pentru dezvoltareaeconomică şi socială, organizarea cooperării pentru recuperarea dezechilibrelor în dezvoltarea regională,între zonele urbanizate şi cele rurale, abordarea sistemică a problemelor de mediu, organizareaaccesibilitatii interne şi racordarea la sistemele europene şi internaţionale.Aceste demersuri se realizează în vederea asigurării coeziunii teritoriale la scara regională, transnaţionalăşi interregională şi se bazează pe programarea investiţiilor şi a intervenţiilor publice pe termen mediu şilung în dezvoltarea teritorială şi locală; pe de altă parte, eforturile publice în dezvoltare teritorială durabilăse bazează pe capacitatea naţională de a genera venituri şi angajarea naţională în procese şi investiţii petermen lung.12.2.2. Perspectivele privind evoluţia populaţiei şi a resurselor de muncăUltima „Viziune prospectivă asupra populaţiei României în secolul 21” 92 porneşte de la realitatea că întreanii 1992 şi 2002 populaţia României a scăzut cu 1,1 milioane de locuitori. Deşi informaţiile asupra mişcăriinaturale şi migratorii de după 1989 au arătat un incontestabil declin demografic, surprinzătoare suntdimensiunea scăderii şi, mai ales, contribuţia pe care a avut-o migraţia externă la adâncirea deteriorăriisituaţiei demografice a ţării. În contextul declinului demografic, deosebit de grave sunt profunzimeadeteriorării structurii pe vârste a populaţiei şi implicaţiile acestei deteriorări din perspectiva resurselor demuncă. Redresarea fenomenelor demografice defavorabile presupune structurarea şi aplicarea unorpolitici coerente în acest sens, dar rezultatele nu vor fi evidente decât pe termen lung.Pentru abordarea strategică preliminară a dezvoltării spaţiale, a fost reţinută din studiile demograficevarianta medie a evoluţiei populaţiei pentru anul 2025, variantă care estimează un număr de 21,4 milioanelocuitori (cu o proiecţie de 20,3 milioane locuitori pentru 2050 93 ), în condiţiile scăderii cu preponderenţă apopulaţiei tinere şi a celei apte de muncă în detrimentul creşterii gradului general de dependenţă.Fluctuaţiile pronunţate ale populaţiei pe grupe de vârstă influenţează direct volumul resurselor umane,mediu şi superior pregătite, cerute de tehnologiile avansate şi de creşterea rolului cercetării şi dezvoltării înprocesele economice, mai ales în condiţiile scăderii drastice a populaţiei tinere, estimată pe termen mediuşi lung. Un alt fenomen alarmant îl constituie scăderea numărului de elevi de liceu şi a studenţilor careprovin din zonele rurale; alături de acesta se situează efectele migraţiei forţei de muncă, în special a celeiînalt calificate.Implicaţii spaţiale. Se anticipează astfel că, în mod similar cu ceea ce furnizează experienţa ţăriloreuropene, scăderea numărului de locuitori sau menţinerea relativ staţionară a acestuia nu va limitaextinderea teritoriului ocupat de localităţi şi de infrastructura tehnică. În plus, aproape în toate localităţilecare se vor dezvolta ca aglomeraţii, ritmul de creştere al populaţiei oraşului principal va fi întrecut în modsemnificativ de cel al populaţiei din restul componentelor aglomeraţiei. De asemenea, deplasările teritorialeale forţei de muncă vor viza oportunităţile de dezvoltare conectate la realităţile şi dinamica pieţei, laeforturile publice de a facilita condiţiile dezvoltării, un cadru de viaţă atrăgător, accesibilitate adecvată.Extinderea în continuare a terenului ocupat cu construcţii şi amenajări se va datora următoarelor motive:ridicarea nivelului de trai care va duce la creşterea gradului de confort al locuinţelor în 2025 la nivelul92 Sursa: Academia Română, Institutul Naţional de Cercetări Economice, Centrul de Cercetări Demografice „Vladimir Trebici”,„Anul 2050: Va ajunge populaţia României la mai puţin de 16 milioane de locuitori?”.93 Sursa: pentru anul 2000 - INS (2001); pentru ceilalţi ani – proiecţii Centrul de Cercetări Demografice.228