Planul Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013 - Inforegio Nord-Est

Cele mai ridicate nivele ale abandonului şcolar se regăsesc în învăţământul postliceal şi de maiştri (înmedie 7,5% în perioada 1994-2004). Per ansamblu, comparativ cu anul 1994, ratele de abandon aucrescut în învăţământul primar şi gimnazial, şcolile profesionale şi în învăţământul postliceal şi de maiştri şiau scăzut în învăţământul liceal şi de ucenici.Datele de recensământ arată o creştere atât a cifrei absolute cât şi a ponderii tinerilor absolvenţi aiinstituţiilor de învăţământ superior. De asemenea a crescut şi numărul şi ponderea absolvenţilor de şcolipostliceale şi de maiştri şi a celor de şcoli primare. În schimb, a scăzut ponderea absolvenţilor de gimnaziuîn totalul tinerilor (de la 43% în 1992 la 38% în 2002). În ansamblu, la nivelul anului 2002, aproximativ 8%dintre tineri (15-29 ani) erau absolvenţi ai ciclului terţiar, aproximativ 82% erau absolvenţi ai cicluluisecundar, 8% erau absolvenţi ai ciclului primar, şi 3% erau fără şcoală.Prognozele demografice pentru intervalul 2005-2013 oferă imaginea unei tendinţe generale de scădere apopulaţiei şcolare în întregul sistem de învăţământ, acesta urmând să facă faţă unei diminuări cu 15-20% apopulaţiei şcolare totale în numai opt ani. Această situaţie va impune schimbări semnificative încomportamentul educaţional. Tendinţele internaţionale observate în ţări comparabile arată că, pe viitor, vafi necesară forţă de muncă cu un nivel mai înalt de calificare. În cazul României, necesitatea dezvoltăriiprin educaţie este şi mai accentuată datorită tendinţelor demografice. Nu numai că România are nevoie demai multă forţă de muncă calificată şi de niveluri mai înalte de calificare în rândul forţei de muncă existente– pentru a putea să ajungă din urmă ţările comparabile din Europa – dar România trebuie, în acelaşi timp,să facă astfel încât un procent mai mare de elevi să obţină calificări mai înalte pentru a compensascăderea numărului de absolvenţi. Aceasta reprezintă o provocare majoră pentru sistemul românesc deînvăţământ.4.2.2. Învăţământul profesional şi tehnic (TVET)Ministerul Educaţiei şi Cercetării a avut în vedere crearea unor facilităţi care să îmbunătăţească accesul laeducaţie şi formare profesională iniţială, prin creşterea atractivităţii învăţământului profesional şi tehnic,precum şi prin asigurarea şanselor egale de acces la învăţământ profesional şi tehnic în zoneledezavantajate, ca de exemplu mediul rural. Creşterea atractivităţii a fost avută în vedere la restructurareasistemului de învăţământ care a fost prezentată în Subcapitolul 4.1.1.În ceea ce priveşte structurarea ofertei TVET astfel încât să susţină învăţarea continuă, până în prezent aufost obţinute următoarele rezultate:- organizarea de programe de formare profesională pentru adulţi pe baza standardelor de pregătireutilizate în sistemul formării profesionale iniţiale;- introducerea Portofoliului individual de educaţie permanentă, în care se vor nominaliza competenţeledobândite de absolvenţii sistemului formal de educaţie (vor fi eliberate începând cu sesiunea deabsolvire a anului şcolar 2004-2005);- dezvoltarea capacităţilor instituţionale ale furnizorilor de formare profesională iniţială prin asistenţaproiectului Phare TVET 0108.01, dar şi prin alte acţiuni ale MEdC, în vederea participării la formareaprofesională continuă, în conformitate cu noul cadru normativ în vigoare.Analizând comparativ numărul elevilor înscrişi în clasa a IX-a înainte de restructurarea sistemului deînvăţământ (an şcolar 2002-2003), care era de 110.119, cu numărul de 117.717 elevi înscrişi în ruta deprofesionalizare, clasa a IX-a, în anul şcolar 2004-2005, se remarcă o creştere cu 6,9 puncte procentuale.În ceea ce priveşte numărul de şcoli care organizează învăţământ profesional şi tehnic, există o scăderede la 750 de unităţi şcolare în 2002/2003 la 742 unităţi şcolare în 2004/2005. Numărul de unităţi şcolarecare organizează învăţământ profesional şi tehnic în zonele rurale a scăzut cu 1,4%. Principala dificultateînregistrată în organizarea învăţământului profesional şi tehnic în mediul rural provine din decalajele de124