Planul Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013 - Inforegio Nord-Est
Planul Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013 - Inforegio Nord-Est
Planul Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013 - Inforegio Nord-Est
- No tags were found...
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
P5. DEZVOLTAREA ECONOMIEI RURALE ŞI CREŞTEREA PRODUCTIVITĂŢII ÎN SECTORULAGRICOL5.1. FUNDAMENTAREAnaliza spaţiului rural. Analiza situaţiei curente a sectorului agricol din România indică necesitateaaccelerării proceselor <strong>de</strong> restructurare şi mo<strong>de</strong>rnizare din agricultură, <strong>de</strong>zvoltare rurală şi pescuit, având înve<strong>de</strong>re importanţa economică şi socială a acestora pentru asigurarea unei <strong>de</strong>zvoltări economice integrateşi durabile a spaţiului rural. Luând în consi<strong>de</strong>rare necesitatea adaptării sectorului agro-alimentar românescla cerinţele UE, în ve<strong>de</strong>rea pregătirii pentru a<strong>de</strong>rare, prin promovarea unui sector eficient şi viabil din punct<strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re economic şi social în contextul perioa<strong>de</strong>i ulterioare a<strong>de</strong>rării, strategia stabileşte direcţiileprincipale pentru <strong>de</strong>zvoltarea acestui sector.Disparităţile dintre zona rurală şi urbană constituie probleme sociale specifice ale spaţiului ruralromânesc. Populaţia rurală are o pon<strong>de</strong>re <strong>de</strong> 45,1% din totalul populaţiei (2004) şi reprezintă aproximativ9,778 milioane locuitori domiciliaţi în cca. 13.000 <strong>de</strong> sate organizate administrativ în circa 2.870 <strong>de</strong>comune – mod tradiţional <strong>de</strong> organizare la nivel local.Evoluţia populaţiei rurale în ultimele <strong>de</strong>cenii a cunoscut o scă<strong>de</strong>re <strong>de</strong>terminată atât <strong>de</strong> sporul negativ alpopulaţiei rurale, cât şi <strong>de</strong> modificările administraţiilor teritoriale în scopul urbanizării teritoriului – înfiinţarea<strong>de</strong> noi oraşe. Conform PATN Secţiunea IV – Reţeaua <strong>de</strong> localităţi au fost înregistrate în perioada 1966 –1998 scă<strong>de</strong>ri <strong>de</strong> 30-50% într-un număr <strong>de</strong> 704 <strong>de</strong> comune, respectiv <strong>de</strong> 50% în 134 comune. Ca urmare a<strong>de</strong>populării accentuate, în prezent se manifestă fenomene <strong>de</strong>mografice cu impact negativ asupra<strong>de</strong>zvoltării socio-economice a colectivităţilor rurale: îmbătrânirea populaţiei (pon<strong>de</strong>re ridicată a populaţieicu vârsta peste 60 ani), îmbătrânirea forţei <strong>de</strong> muncă, mortalitate ridicată (15,2‰ faţă <strong>de</strong> 9,7‰ în mediulurban, cu niveluri foarte ridicate ale ratei mortalităţii infantile şi variaţii mari între regiuni), natalitate scăzută.În mediul rural, la nivelul anului 2003, pon<strong>de</strong>rea veniturilor băneşti în volumul veniturilor brute totale mediilunare a fost <strong>de</strong> 54,6%, cu 20,3% sub medie şi respectiv cu 34.2% sub nivelul înregistrat în mediul urban.Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al structurii veniturilor băneşti cele mai importante au fost salariile (brute) şi altedrepturi salariale (59,8% din veniturile băneşti), restul constând în venituri obţinute <strong>de</strong> gospodării dinprestarea unor munci agricole. În anul 2002, riscul relativ al sărăciei în zonele rurale a fost mai mult <strong>de</strong>câtdublu comparativ cu cel din zonele urbane: 42% în zonele rurale în comparaţie cu 18% în zonele urbane.Populaţia săracă din zonele rurale reprezintă 2/3 din totalul populaţiei sărace (sursa: Studiul BănciiMondiale privind sectorul agro-alimentar, 2003).Forţa <strong>de</strong> muncă din zona rurală este ocupată în principal în sectorul agricol, fapt ce reprezintă una dintreconstrângerile majore ale procesului <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a economiei naţionale. Pon<strong>de</strong>rea persoanelor dinmediul rural ocupate în agricultură era <strong>de</strong> 67,3% 113 la nivelul anului 2003 şi 63,5% în 2004, aşa cum esteprezentat în Analiza Spaţiului Rural Românesc (ASRR) 114 şi în datele INS. De menţionat în acest senseste şi faptul că o parte importantă a populaţiei rurale peste vârsta <strong>de</strong> pensionare continuă să lucreze (ex:44% din populaţia cu vârste cuprinse între 65 şi 69 <strong>de</strong> ani la nivelul anului 2003). Se i<strong>de</strong>ntifică <strong>de</strong>ci oproblemă majoră şi anume cea a sub-ocupării, ce are legătură directă cu viabilitatea şi dimensiuneaeconomică a exploataţiei 115 , în condiţiile unei agriculturi în majoritate <strong>de</strong> subzistenţă. Menţinerea unei113 Procentul este calculat având în ve<strong>de</strong>re toată populaţia ocupată în agricultură (ferme <strong>de</strong> subzistenţă, <strong>de</strong> semisubzistenţă,asociaţii, unităţi comerciale).114 Analiza Spaţiului Rural Românesc 1998-2003 – realizată în cadrul consorţiului coordonat <strong>de</strong> Institutul <strong>de</strong> Cercetări pentruEconomia Agriculturii şi <strong>Dezvoltare</strong> Rurală.115 În general, majoritatea forţei <strong>de</strong> muncă din agricultură este implicată în activităţi cu valoare adăugată mică (datorită faptuluică fermele nu au activitate integrată).314