Planul Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013 - Inforegio Nord-Est

Aproximativ o treime din suprafaţa agricolă a României este afectată de o secetă foarte severă, ceea ceînseamnă că din 100 de ani, în peste 40 de ani se manifestă acest fenomen. România este afectatăperiodic de secete prelungite, cum au fost şi cele din anii 2000-2004, când umiditatea momentană a soluluia înregistrat, în unele zone din ţară (în special regiunile de sud şi sud-est), valori la nivelul coeficientului deofilire şi chiar mai reduse.România a semnat Convenţia pentru Combaterea Deşertificării ratificată prin Legea nr. 629/1997. Au fostelaborate Strategia Naţională şi Programul de Acţiune privind Combaterea Deşertificării, DegradăriiTerenului şi Secetei. A fost creat şi este operaţional Sistemul Naţional de Monitorizare a Solului.Poluarea chimică a solului se manifestă punctiform, afectând circa 0,9 mil. ha, din care poluareaexcesivă afectează circa 0,2 mil. ha. Poluarea cu metale grele şi dioxid de sulf se identifică în special înzonele Baia Mare, Zlatna, Copşa Mică. Deşi în ultimii ani o serie de unităţi industriale au fost închise, iaraltele şi-au redus activitatea, poluarea solului se menţine ridicată în zonele puternic afectate.Poluarea cu petrol şi apă sărată de la exploatările petroliere şi transport este prezentă pe circa 50 mii ha;deşi suprafaţa afectată s-a redus în ultimii ani, poluarea continuă să aibă un impact semnificativ asuprasolului.Gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor provenite atât din agricultură, minerit, industrie, construcţii,producerea de energie, metalurgie, industria alimentară, industria chimică şi alte activităţi economice, câtşi din activităţile gospodăreşti conduce la numeroase cazuri de contaminare a solului cu:- steril minier, cenuşă, zgură, deşeuri de la rafinarea petrolului, deşeuri din construcţii şi demolări,deşeuri agricole, alimentare, deşeuri de la prelucrarea lemnului şi a hârtiei;- nămoluri de la epurarea apelor uzate municipale şi nămoluri din exploatările miniere, de epuraredin industrie, de la prelucrarea lemnului şi producerea hârtiei, din industria alimentară, din procesetermice.Terenurile ocupate de depozitele de deşeuri sunt considerate terenuri degradate. La ora actuală, înRomânia, peste 12.000 ha de teren sunt afectate de depozitarea deşeurilor menajere sau industriale. Ohartă a zonelor vulnerabile la poluarea cu nămoluri a fost elaborată conform Directivei nămolurilor(Sewerage Sludge Directive).În domeniul reconstrucţiei ecologice a solurilor, s-au luat măsuri constând în: inventarierea terenurilorcontaminate, degradate şi cu alte deficienţe; fundamentarea unor recomandări de bune practici agricole,menite să conserve şi să amelioreze starea de calitate a solurilor agricole, în acord cu practicileinternaţionale; fundamentarea măsurilor de reconstrucţie ecologică a solurilor poluate cu metale grele;fundamentarea ştiinţifică a recultivării haldelor din exploatările miniere la zi; experimentări privinddetoxificarea solurilor poluate cu ţiţei, produse şi reziduuri petroliere prin acţiuni de bioremediere;fundamentarea tehnico-ştiinţifică a depoluării solurilor poluate cu uleiuri minerale şi bifenili policloruraţi(PCB) din staţiile Transelectrica S.A..Se estimează că pentru refacerea calităţii solurilor agricole, precum şi pentru reconstrucţia ecologică aunor situri este necesar un efort financiar la circa 20,7 mil. Euro pe o perioadă de 15-25 ani.În ceea ce priveşte riscul producerii cutremurelor, 2/3 din suprafaţa României este afectată pe sursasubcrustală Vrancea – cu cel mai mare potenţial seismic - şi 90% din teritoriul României este afectat desurse crustale, răspândite pe întreaga suprafaţă. Sursele crustale produc în general cutremure cu efectemai puţin dezastruoase, dar s-au înregistrat zone afectate puternic de astfel de cutremure – Timişoara,Moldova Nouă, Făgăraş şi zona Călăraşi–Sadla. Cel mai dezastruos cutremur din România a fost cel din 4110