Planul NaÅ£ional de Dezvoltare 2007 - 2013 - Inforegio Nord-Est

More documents

Recommendations

Info

Consumul intern brut de energie electrică a fost de 55.710 GWh în anul 2004. Consumul anual de energieelectrică pe cap de locuitor a fost în anul 2004 de 2.055 kWh/loc şi se estimează o creştere a acestuia lacirca 2.971 kWh/loc. în anul 2015.Consumul de energie pe locuitor în anul 2002- tep/loc-Energie primarăEnergie finalăRomânia 1,647 1,199UE-15 3,899 2,531Sursa: Observatorul Energetic Naţional din cadrul ICEMENERG – Studiu privind dezvoltarea durabilă asectorului energetic din RomâniaDeşi intensitatea energetică s-a redus semnificativ în perioada 1989-2002, valorile înregistrate în prezentrămân relativ mari, în comparaţie cu ţările din UE. Acest fapt este determinat, în principal, de consumurilemari de energie din unele sectoare economice, precum şi de unele tehnologii şi echipamente cuperformanţe reduse şi grad de uzură ridicat.Având în vedere creşterea prognozată a consumului de energie, de circa 2,7% pe an, sunt necesare:extinderea capacităţilor de producţie existente, utilizarea de resurse regenerabile pentru producerea deenergie, reducerea intensităţii energetice. Cererea de resurse energetice din import va creşte, de la 39%din consumul de resurse primare în 2004, la 55% în 2015.Eficienţa energeticăCaracterizată de o economie puternic energointensivă mai ales înainte de anul 1989, România aînregistrat în perioada 1990–1999 o reducere cu cca. 30% a intensităţii energetice, cu un ritm mediu anual,pe termen lung, de 3–3,3% (faţă de 0,6% pe an în UE), datorată contracţiei activităţii economice, şi număsurilor de reducere a intensităţii energetice, dar cu variaţii mari (de la -24% la +11%) între diferiţi ani.Valori ale intensităţii energetice finale în România şi în Uniunea Europeană, în 2001Intensitateaenergetică(tep/10 3 USD95)AustriaBelgiaDanemarcaFinlandaFranţaGermaniaGreciaIrlandaItaliaOlandaPortugaliaSpaniaSuediaMareaBritanieFinală 0,095 0,135 0,073 0,151 0,096 0,091 0,139 0,105 0,109 0,120 0,149 0,129 0,119 0,121 0,637Industrie 0,024 0,055 0,014 0,068 0,025 0,027 0,032 0,024 0,035 0,039 0,052 0,044 0,045 0,030 0,282Transporturi 0,027 0,030 0,022 0,028 0,030 0,024 0,052 0,039 0,035 0,029 0,051 0,048 0,028 0,039 0,120Agricultură 0,003 0,002 0,005 0,005 0,002 0,001 0,008 0,002 0,003 0,008 0,006 0,003 0,002 0,001 0,009Rezidenţial 0,027 0,031 0,021 0,030 0,023 0,026 0,033 0,024 0,029 0,021 0,022 0,017 0,026 0,033 0,217Terţiar 0,009 0,012 0,009 0,010 0,013 0,009 0,010 0,014 0,004 0,016 0,012 0,010 0,015 0,013 0,039Sursa: Energy Balances of OECD Countries 2000-2001, International Energy Agency, 1999-2002 Editions, Paris, France, 2002Conform studiului “Dezvoltarea durabilă în sectorul energetic naţional”, elaborat de Observatorul EnergeticNaţional” din cadrul ICEMENERG, cu asistenţă tehnică acordată de IAEA Viena, va fi posibilă o scădere aintensităţii energiei finale în perioada 2003-2025 cu un ritm mediu anual de 3,5%. Această valoare esteridicată comparativ cu valorile uzuale pe plan internaţional de circa 1%, dar specialiştii care au elaboratstudiul susţin că este nu doar posibil, dar şi obligatoriu ca ea să fie realizată.Concluziile care se conturează în urma analizei comparative a intensităţilor energetice finale pentru celecinci sectoare economice din România şi statele membre ale Uniunii Europene sunt următoarele:România98
- în raport cu corelările identificate în cele două situaţii, valorile mari evidenţiate demonstreazăexistenţa unui important potenţial economic de eficienţă energetică în industrie;- pentru transporturi, compararea intensităţilor energetice finale calculate prin metoda preţuriloractualizate scot în evidenţă un potenţial economic relativ mare de eficienţă energetică, corectareaPIB cu paritatea puterii de cumpărare conducând la corelări între intensităţi subunitare (adică
Page 1 and 2:
GUVERNUL ROMÂNIEIPLANUL NAŢIONAL
Page 3 and 4:
9.5. Infrastructura socială ......
Page 5 and 6:
Este important de subliniat legătu
Page 7 and 8:
I. ANALIZA SITUAŢIEI CURENTE1. SIT
Page 9 and 10:
Indicatori comparativiRomânia - Un
Page 11 and 12:
Structura administrativă şi regio
Page 13 and 14:
asigurărilor sociale), cu implica
Page 15 and 16:
descreşterii populaţiei urbane a
Page 17 and 18:
34 ani, cele mai mobile persoane fi
Page 19 and 20:
Cererea internă a reprezentat pe
Page 21 and 22:
Rata anuală a inflaţiei60contribu
Page 23 and 24:
Ratele medii anuale ale dobânzilor
Page 25 and 26:
Totodată, stabilitatea macroeconom
Page 27 and 28:
În perioada 1999-2004, ponderea po
Page 29 and 30:
Numărul mediu anual al angajaţilo
Page 31 and 32:
Evoluţia schimburilor comerciale
Page 33 and 34:
1.3.8. Investiţiile străineInvest
Page 35 and 36:
1.3.9. Perspective macroeconomice 2
Page 37 and 38:
Intrarea României în piaţa unic
Page 39 and 40:
Productivitatea muncii în industri
Page 41 and 42:
Fluxurile ISD în ţările din Euro
Page 43 and 44:
creşterea calificării profesional
Page 45 and 46:
Slovenia, Polonia). Dezvoltarea ind
Page 47 and 48: Reducerea personalului în sectoare
Page 49 and 50: În încheiere, sunt de menţionat
Page 51 and 52: În general, parcurile industriale
Page 53 and 54: Rata de creştere a cifrei de aface
Page 55 and 56: Evoluţia participării IMM la expo
Page 57 and 58: Firme inovatoare, în funcţie de d
Page 59 and 60: absorb 26% din cheltuieli. Micro-î
Page 61 and 62: 2.4.1. Infrastructura activităţii
Page 63 and 64: 2.4.2. Finanţarea activităţilor
Page 65 and 66: Structura întreprinderilor inovati
Page 67 and 68: 2.5. Tehnologia Informaţiei şi Co
Page 69 and 70: În privinţa infrastructurii infor
Page 71 and 72: Sistemul Electronic de Achiziţii P
Page 73 and 74: piaţa de software românească, re
Page 75 and 76: Evoluţia principalilor indicatori
Page 77 and 78: impactul lor în creşterea calită
Page 79 and 80: amenajărilor în punctele de belve
Page 81 and 82: 3. INFRASTRUCTURA3.1. Infrastructur
Page 83 and 84: Capacităţile de circulaţie la in
Page 85 and 86: Evoluţia transportului de marfă19
Page 88 and 89: Pentru îmbunătăţirea condiţiil
Page 90 and 91: 3.1.7. Siguranţa traficuluiÎn dom
Page 92 and 93: MTCT, în calitatea sa de organ de
Page 94 and 95: Gaze naturaleCantitatea de gaze nat
Page 96 and 97: În prezent, se află în funcţiun
Page 100 and 101: România are un sector de termofica
Page 102 and 103: absolut necesare. În cadrul acestu
Page 104 and 105: modernizare realizate la nivelul un
Page 106 and 107: Evoluţia nivelului de impurificare
Page 108 and 109: provenite de la staţiile de epurar
Page 110 and 111: Aproximativ o treime din suprafaţa
Page 112 and 113: serviciile de salubritate), restul
Page 114 and 115: Habitate naturale, specii sălbatic
Page 116 and 117: conforme cerinţelor Directivei 200
Page 118 and 119: În perioada 2000-2005 au fost apro
Page 120 and 121: naţionale. Sistemul de învăţăm
Page 122 and 123: sinusoidală este determinată, în
Page 124 and 125: Cele mai ridicate nivele ale abando
Page 126 and 127: moderne interactive, centrarea acţ
Page 128 and 129: Aspectele legate de asigurarea cali
Page 130 and 131: învăţământ a învăţământul
Page 132 and 133: sectorul de activitate şi de local
Page 134 and 135: Disparităţile între regiuni s-au
Page 136 and 137: de construire are o dinamică extra
Page 138 and 139: comparativ cu anul precedent, menţ
Page 140 and 141: valoare de 9,0%, comparativ cu 8,0%
Page 142 and 143: volumul acesteia. În acelaşi timp
Page 144 and 145: aderare (la data evaluării 2001-20
Page 146 and 147: Deşi legislaţia în vigoare preve
Page 148 and 149:
clasele a IX-a şi a X-a, oferta de
Page 150 and 151:
perioada 2005-2008 vor continua să
Page 152 and 153:
ezidenţă, însă în urban sără
Page 154 and 155:
viaţă independentă, iar în curs
Page 156 and 157:
În anul şcolar 2002-2003 elevii r
Page 158 and 159:
ale sectoarelor municipiului Bucure
Page 160 and 161:
În perioada 1999-2004, ponderea po
Page 162 and 163:
demografici ai ţărilor civilizate
Page 164 and 165:
La naştere(în ani)Speranţa de vi
Page 166 and 167:
(0,73 decese la 100.000 locuitori
Page 168 and 169:
Durata medie de spitalizare (zile)
Page 170 and 171:
Nord-Vest 92,2% 1.864 2.087Centru 8
Page 172 and 173:
Contribuţia agriculturii la produc
Page 174 and 175:
Rata şomajului BIM - % 3,5 3,1 2,8
Page 176 and 177:
În concluzie, trebuie spus că în
Page 178 and 179:
grupa a II-a; în pădurile încadr
Page 180 and 181:
Prin volumul producţiilor realizat
Page 182 and 183:
distribuire a apei potabile în med
Page 184 and 185:
În ceea ce priveşte agenţii econ
Page 186 and 187:
Comerţul cu peşte şi produse din
Page 188 and 189:
2002, Structura regională a PIBNor
Page 190 and 191:
Disponibilitatea forţei de muncă
Page 192 and 193:
Rata şomajului este diferită în
Page 194 and 195:
eprezintă în toate regiunile pest
Page 196 and 197:
Incubatoare de afaceri. La nivelul
Page 198 and 199:
9.4. Diferenţe în accesul la infr
Page 200 and 201:
9.5. Infrastructura socială9.5.1.
Page 202 and 203:
Principala problemă a infrastructu
Page 204 and 205:
Capacitatea de cazare la nivel regi
Page 206 and 207:
Regiuni de dezvoltareAn CategorieNE
Page 208 and 209:
Măsurile de restructurare a între
Page 210 and 211:
Infrastructura edilitară urbană
Page 212 and 213:
Lungimea străzilor orăşeneşti
Page 214 and 215:
10. COOPERAREA TERITORIALĂ EUROPEA
Page 216 and 217:
Elemente determinante complexe de n
Page 218 and 219:
11.1.2. Administraţia publică loc
Page 220 and 221:
ine pregătite (creştere de aproap
Page 222 and 223:
În acest sens, un pas important î
Page 224 and 225:
11.2. Sistemul judiciarSistemul jud
Page 226 and 227:
12. SITUAŢIA DEZVOLTĂRII SPAŢIAL
Page 228 and 229:
acest context sunt considerate în
Page 230 and 231:
- pregătirea pentru a face faţă
Page 232 and 233:
%100,090,080,070,060,050,040,030,02
Page 234 and 235:
România este prezentă la scară e
Page 236 and 237:
III. STRATEGIA DE DEZVOLTAREVIZIUNE
Page 238 and 239:
În acest context, vor fi susţinut
Page 240 and 241:
Vor fi susţinute, totodată, inves
Page 242 and 243:
REFLECTAREA SCHEMATICĂ A VIZIUNII
Page 244 and 245:
244
Page 246 and 247:
Cercetarea ştiinţifică are de su
Page 248 and 249:
1.2.2. Obiective specifice• Creş
Page 250 and 251:
Promovarea produselor şi serviciil
Page 252 and 253:
Pentru creşterea competitivităţi
Page 254 and 255:
Politici UEGreen Paper on Energy Ef
Page 256 and 257:
Politici naţionaleStrategia naţio
Page 258 and 259:
noi, cu impact nociv asupra mediulu
Page 260 and 261:
P2. DEZVOLTAREA ŞI MODERNIZAREA IN
Page 262 and 263:
atingerea obiectivului de dezvoltar
Page 264 and 265:
Modernizarea şi construcţia de in
Page 266 and 267:
Modernizarea şi construcţia reţe
Page 268 and 269:
dezvoltarea reţelelor de transport
Page 270 and 271:
poate exercita rolul internaţional
Page 272 and 273:
Pe baza concluziilor Programului Ma
Page 274 and 275:
P3. PROTECŢIA ŞI ÎMBUNĂTĂŢIRE
Page 276 and 277:
Costurile necesare pentru conformar
Page 278 and 279:
satisfăcătoare. Conţinutul de nu
Page 280 and 281:
- Reglementarea şi controlul activ
Page 282 and 283:
3.2. OBIECTIVE3.2.1. Obiectivul glo
Page 284 and 285:
Proiectele ce vor fi finanţate în
Page 286 and 287:
Următoarele tipuri de acţiuni sun
Page 288 and 289:
COERENŢA CU POLITICILE UEPolitici
Page 290 and 291:
3.5. CONTRIBUŢIA LA OBIECTIVELE OR
Page 292 and 293:
P4. DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE, P
Page 294 and 295:
profesională continuă (CVTS2) 112
Page 296 and 297:
doresc să înceapă o afacere. Cu
Page 298 and 299:
O bună guvernare presupune atât i
Page 300 and 301:
În cadrul acestui domeniu vor fi i
Page 302 and 303:
4.3.2. Promovarea ocupării depline
Page 304 and 305:
întâmpină greutăţi de reactiva
Page 306 and 307:
participare la acestea. De asemenea
Page 308 and 309:
4.4. COERENŢA CU POLITICILE UE ŞI
Page 310 and 311:
Politici UEPolitica de Coeziune pen
Page 312 and 313:
Politici naţionaleStrategia Guvern
Page 314 and 315:
P5. DEZVOLTAREA ECONOMIEI RURALE Ş
Page 316 and 317:
pondere de 59,6%), în timp ce pie
Page 318 and 319:
prevederi legale privind proprietat
Page 320 and 321:
În acest sens, s-au identificat ur
Page 322 and 323:
Conceptul dezvoltării durabile a s
Page 324 and 325:
Realizarea acestei părţi componen
Page 326 and 327:
Luând în considerare problemele
Page 328 and 329:
• Promovarea parteneriatelor urba
Page 330 and 331:
Alte măsuri sprijină zonele defav
Page 332 and 333:
Grad scăzut de atractivitate a reg
Page 334 and 335:
din punct de vedere economic şi so
Page 336 and 337:
locale şi a organismelor regionale
Page 338 and 339:
Pentru maximizarea impactului acest
Page 340 and 341:
Infrastructura de sănătate şi as
Page 342 and 343:
Pentru atingerea obiectivului acest
Page 344 and 345:
Investiţiile în turism şi cultur
Page 346 and 347:
Cooperare transfrontalieră• dezv
Page 348 and 349:
COERENŢA CU POLITICILE UEPolitici
Page 350 and 351:
IV. PROGRAMAREA FINANCIARĂPrograma
Page 352 and 353:
Cofinanţarea proiectelor de invest
Page 354 and 355:
V. IMPLEMENTAREAPlanul Naţional de
Page 356 and 357:
sunt reprezentanţi la nivel de dec
Page 358 and 359:
În conformitate cu prevederile HG
Page 360 and 361:
4. Monitorizarea şi evaluarea PNDI
Page 362 and 363:
Grup de lucru tematicAnaliză macro
Page 364 and 365:
În vederea protejării utilizării
Page 366 and 367:
VII. EVALUAREA EX-ANTE1. IMPACTUL M
Page 368 and 369:
iii) Agregarea fondurilorDupă cum
Page 370 and 371:
- cheltuieli (consumul privat, cons
Page 372 and 373:
2. EVALUAREA DE MEDIUEvaluarea de m
Page 374 and 375:
sectoriale trebuie să urmărească
Page 376 and 377:
activităţi economice care nu sunt
Page 378:
Priorităţi PNDObiective demediuPr
show all

Planul NaÅ£ional de Dezvoltare 2007 - 2013 - Inforegio Nord-Est

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?