Planul Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013 - Inforegio Nord-Est

posibilitatea ca înainte de examenul de licenţă şi de eliberare a diplomelor, absolvenţii să realizeze unstagiu de formare practică. Un asemenea sistem va permite rezolvarea lipsei acute de forţă de muncăcalificată din mediul rural şi din zonele defavorizate.Studiile universitare de masterat au o durată de 1,5-2 ani. Durata totală minimă cumulată a ciclului l(licenţă) şi a ciclului II (masterat) va fi de 300 credite transferabile (ECTS). Calificările universitareaprofundate (specializările) vor fi plasate la nivelul ciclului de masterat, înlăturându-se fragmentareaexistentă în prezent la nivelul licenţei, în specializări multe, înguste şi prea timpurii. Masteratele sunt dedouă tipuri: de cercetare şi profesionale. Din categoria masteratelor profesionale face parte şi masteratulpsihopedagogic, prin care se formează la nivel superior personalul didactic care va lucra în învăţământ.Studiile doctorale au o durată de 3 ani şi presupun trecerea treptată de la sistemul actual bazat peîndrumarea individuală a doctoranzilor la sistemul şcolilor doctorale şi dezvoltarea şcolilor doctoraleeuropene. Schema principală a duratei ciclurilor de studii urmează a fi 3-5-8, cu posibilităţi de flexibilizareîn unele domenii în raport cu tradiţiile învăţământului românesc şi cu posibilităţile de plasament pe piaţaforţei de muncă.4.2. Accesul şi participarea la educaţie şi formare profesională iniţială4.2.1. Accesul şi participarea la educaţia iniţialăPopulaţia şcolară din România a fost în anul şcolar 2004/2005 de 4.390.835 de persoane (MEdC, StareaÎnvăţământului 2004/2005). Se constată o scădere a populaţiei şcolare în 2004, cu aproape 5% faţă deanul şcolar 1994/1995. Cea mai importantă scădere este a numărului de elevi înscrişi în învăţământulprimar şi gimnazial, cu 21% faţă de 1994. Numărul de studenţi a crescut în schimb, în perioada 1994-2004cu peste 150%. Rata brută de cuprindere şcolară în toate nivelurile de învăţământ (ISCED 1-6) aînregistrat un progres continuu în perioada 2000-2002 – de la 66,5% la 70,2% - stabilizându-se la nivelulanilor 2003-2004 în jurul valorii de aproximativ 72% .Tendinţa ascendentă este vizibilă atât în cazulpopulaţiei feminine, cât şi a celei masculine, menţinându-se diferenţe, pe sexe, în favoarea populaţieifeminine, pe parcursul întregii perioade de referinţă.Rata brută de cuprindere în învăţământul obligatoriu, în perioada 2003-2004, în care acţionează noileprevederi ale Legii învăţământului privind prelungirea duratei învăţământului obligatoriu la 10 ani,înregistrează valori de peste 96%, cu diferenţe pe sexe de aproximativ 2 puncte procentuale în favoareabăieţilor. Aceste valori sunt însă supradimensionate, dată fiind acţiunea unei alte prevederi a Legiiînvăţământului referitoare la coborârea vârstei debutului şcolar de la 7 la 6 ani, fapt ce a determinatintrarea în clasa I, în anul şcolar 2003/2004, atât a copiilor în vârstă de 7 ani, cât şi a unei anumite proporţiidintre copiii de 6 ani.În învăţământul liceal şi profesional, gradul de participare înregistrează o tendinţă ascendentă: peansamblul acestui nivel de educaţie, rata brută de cuprindere a crescut de la 71,4% în 2000/2001 la 76,4%în 2004/2005. La nivelul liceului, o uşoară creştere se înregistrează la filiera tehnologică, comparativ cufilierele teoretic şi vocaţional la care ratele de cuprindere se menţin la un nivel constant. Un aspect negativîl reprezintă, însă, diferenţa mare, de aproape 27 puncte procentuale, care se constată în ceea ce priveşterata brută de participare corespunzătoare celor două medii de rezidenţă: 87,8% în mediul urban şi 61,0%în rural, în anul şcolar 2004/2005.Corelat cu oferta educaţională pe diverse nivele de învăţământ, rata de participare la educaţie variază dela o grupă de vârstă la alta, corespunzător nivelului de şcolarizare.Rata de participare la educaţie a copiilor de 15 ani este de 86,7%, calculată în anul şcolar 2004-2005.Rata a fluctuat între 92,12% în anul şcolar 2000-2001 şi 80,5% în anul şcolar 2002-2003. Dinamica121