Planul Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013 - Inforegio Nord-Est

2.5. Tehnologia Informaţiei şi ComunicaţiiPrincipalii indicatori privind societatea informaţională din România se înscriu pe un trend ascendent înperioada de referinţă 2000-2004, reflectând atenuarea decalajelor existente comparativ cu alte ţări dinregiune şi maturizarea pieţei de Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţii (TIC).Conform raportului EITO (European Information Technology Observatory), elaborat în 2005, piaţa TIC dinRomânia a înregistrat una din cele mai mari rate de creştere din regiunea Europei Centrale si de Est - cu20,2 % în 2004 faţă de 2003, respectiv o creştere medie anuală în perioada de referinţă de 14%. Totuşicreşterea puternică a fost parţial datorată faptului că piaţa româneasca este mai puţin matură şi din acestmotiv are un potenţial mai ridicat de creştere, fiind determinată şi de alţi factori precum creştereacheltuielilor sectorului, expansiunea creditului de consum şi subvenţiile guvernamentale pentru achiziţii IT.Piaţa TIC 2000-2004Indicatori 2000 2001 2002 2003 2004Rată creştere2004/2000Rată medieanuală2004/2000Valoarea pieţei TIC (mil. Euro) 2.159 2.743 2.672 3.025 3.637 68% 14%Valoarea pieţei de IT (mil. Euro) 358 553 553 648 789 120% 21%Valoarea pieţei de telecomunicaţii (mil. Euro) 1.801 2.190 2.118 2.377 2.848 58% 12%Sursa: EITO (European Information Technology Observatory) 2003, 2004, 2005În perioada 2000-2004, cheltuielile totale cu TIC ca procentaj din PIB au avut o evoluţie ascendentă,înregistrând totuşi valori reduse, în special cheltuielile IT/PIB în comparaţie cu media UE-15.Ponderea cheltuielilor TIC în PIB% din PIBIndicatori 2000 2001 2002 2003 2004Cheltuieli IT România 0,89 1,23 1,14 1,28 1,34Cheltuieli IT UE-15 3,30 3,20 3,00 3,00 3,00Cheltuieli telecomunicaţii România 4,46 4,88 4,37 4,69 4,84Cheltuieli telecomunicaţii UE-15 3,20 3,20 3,10 3,20 3,40Sursa: Eurostat 2005, EITO 20052.5.1. Infrastructura IT&CPiaţa de telecomunicaţii a avut un ritm susţinut de creştere în perioada de referinţă, respectiv o ratămedie anuală de creştere de peste 12%. În 2004 raportul IDC identifica sectoarele utilităţilor publice,bancar, guvernamental şi al telecomunicaţiilor ca fiind, în ordinea menţionată, pieţele verticale care augenerat investiţiile cele mai substanţiale pe parcursul anului 2004.În ceea ce priveşte telefonia fixă, după liberalizarea totală a pieţei de comunicaţii electronice din Româniaîn 2002, numărul furnizorilor de reţele şi servicii de comunicaţii electronice activi pe piaţă a crescutsemnificativ. Astfel, la sfârşitul anului 2004, un număr de 2.500 de companii aveau dreptul de a furnizareţele sau servicii de comunicaţii electronice, din care 1.337 de furnizori erau activi pe piaţa de comunicaţiielectronice şi furnizau servicii. În prezent se poate vorbi de alternative concrete la serviciile de telefoniefixă furnizate de furnizorul fost monopolist. În iunie 2005, existau 64 de furnizori alternativi, autorizaţi săfurnizeze servicii de telefonie prin intermediul reţelelor publice fixe, însumând un număr de 199.070abonaţi; este important de menţionat faptul că 49 dintre furnizorii alternativi oferă servicii de telefonie pesegmentul convorbirilor internaţionale, antrenând reducerea tarifelor pentru acestea. În condiţiile creşteriicompetiţiei pe piaţa de telefonie fixă, segmentul de convorbiri internaţionale a adus deja din 2003, oscădere cu până la 60% a tarifelor faţă de 2002. Procesul de reducere a tarifelor continuă şi în prezent67