Planul Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013 - Inforegio Nord-Est

impactul lor în creşterea calităţii produsului turistic montan s-a reflectat imediat în circulaţia turistică.Turismul montan este deficitar la capitolul infrastructură de transport cu cablu pentru persoane,aceasta fiind veche şi, chiar dacă asigură siguranţa turistului, nu mai corespunde cerinţelor fluxuluituristic în ce priveşte viteza şi capacitatea.- turismul balnear înregistrează o pondere de 12,1% în total turişti cazaţi în structuri turistice decazare. Coroborarea acestui lucru cu faptul că turismul balnear are cea mai mare durată de şederejustifică politica de susţinere şi dezvoltare a acestuia. De altfel, ca urmare a investiţiilor începute înmodernizarea bazelor de tratament, staţiunile de interes naţional precum Eforie Nord, Băile Felix,Covasna, Băile Herculane corespund cerinţelor pieţei turistice internaţionale.- turismul de litoral, deşi înregistrează o creştere de 12,5% în 2004 faţă de anul 2000, este la limitainferioară de valorificare a potenţialului turistic al litoralului românesc al Mării Negre. Privatizareaîntârziată (staţiunea Neptun, a doua ca mărime s-a privatizat în perioada 2002-2003), capacităţile decazare vechi, lipsa investiţiilor în structurile turistice de agrement, lipsa unei politici turistice zonale dereducere a sezonalităţii şi a personalului calificat sunt numai o parte din cauzele care au scăzutcompetitivitatea turismului românesc de litoral pe pieţele externe şi au contribuit la pierderea unor touroperatorimari precum TUI, Neckerman, Thomas Cook etc.- ecoturismul din zona Delta Dunării are cea mai spectaculoasă dezvoltare, cu o creştere de 2,2 ori în2004 faţă de 2000.Pe de altă parte, statele vecine şi concurente, respectiv Ungaria, Bulgaria şi Polonia nu dispun de acelaşipotenţial turistic în aceste sectoare. Structura înnoptărilor în structurile turistice de primire pe principaleleţări de provenienţă ale turiştilor la nivelul anului 2004 demonstrează că România acoperă şi satisface ocerere turistică la fel de diversificată ca şi potenţialul ei turistic, respectiv de la turismul balnear pentruIsrael, Ungaria, Germania, la turismul de litoral pentru Germania (una din pieţele vechi – fosta Germaniesocialistă), Franţa, Italia şi SUA, turismul montan pentru Israel, Anglia, Germania şi Italia, Delta Dunăriipentru Germania şi Austria etc.Deşi piaţa turistică rămâne dominată de turiştii români, orientarea cererii turistice externe sugerează segmentede piaţă în care România poate deveni competitivă pe piaţa externă. Numărul mare de turişti germani (înspecial pe litoral), italieni şi francezi, precum şi preferinţa turiştilor israelieni pentru turismul montan şi balnearpot constitui un mare avantaj pentru cultivarea relaţiilor de afaceri cu aceste ţări şi dezvoltarea unei politici demarketing îndreptate către aceste segmente de piaţă. De asemenea, proporţia însemnată a turiştilor străiniînregistraţi în Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ constituie o oportunitate pentru dezvoltarea turismuluiurban şi de afaceri şi congrese.Structura vizitatorilor străini şi a românilor care călătoresc în străinătate după mijloacele detransport utilizate indică orientarea acestora în ce priveşte tipurile de infrastructură de circulaţie şimijloacele de transport folosite. Se remarcă o creştere continuă a ponderii deţinute de turiştii străini carecirculă cu ajutorul mijloacelor de transport rutier (maşini personale, autocare, maşini închiriate, motociclete,etc.), de la 72,3% în 2000 la 81,8% în anul 2004 şi scăderea celor care circulă pe calea ferată. Principalulpunct de intrare în ţară este Vama Borş care deţine 14% din traficul turiştilor străini care utilizeazătransportul rutier. Românii care călătoresc în străinătate utilizează în proporţie şi mai mare (cca. 86,2% înanul 2004) mijloacele de transport rutier. Rezultă că principala direcţie în care trebuie dirijate investiţiile deinfrastructură generală favorabile creşterii calităţii şi a gradului de siguranţă al turistului este infrastructurarutieră.În acelaşi timp, numărul turiştilor români care călătoresc în străinătate şi utilizează transportul aerian esteîntr-o uşoară creştere (de la 8,4% în anul 2000 la 9,9% în 2004). În cazul vacanţelor-sejururi mai mari de 4zile ale cetăţenilor români în ţară, ponderea cea mai mare a mijloacelor de transport utilizate o deţine tottransportul rutier, (64,9%), însă în acelaşi timp transportul feroviar urcă la 34,9% ca urmare a finalizării77