Planul Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013 - Inforegio Nord-Est

Contribuţia agriculturii la producţia finală a economiei naţionale se situează în perioada 1998-2002 între13,5% (1998) şi 12,8% (2002), iar în cadrul acesteia, ponderea principală revine sectorului vegetal (între54,7% în 1998 şi 42,5% în 2002), urmat de sectorul animalier (între 39,8% în 1998 şi 24,4% în 2002).Serviciile auxiliare din agricultură au ponderi foarte scăzute (între 2,5% şi 1,8%). Această stare de lucrurireflectă un grad redus de intensificare a producţiei agricole prin producţia animală, tendinţă prezentă întoate agriculturile în tranziţie.Structura VAB din agricultură, pe regiuni de dezvoltare, prezintă în perioada 1998-2001 o plajă relativ largăde variaţie a ponderilor, de la 21% (regiunea Bucureşti-Ilfov în anii 2000-2001) la 12,3% (regiunea Nord-Est pentru anul 2002).Productivitatea muncii comparativ cu media naţională (calculată prin raportul dintre valoarea adăugată brută,în preţuri 2003, şi populaţia ocupată în vârstă de peste 15 ani) a avut o evoluţie puternic descendentă înperioada 1998–2002, înregistrând un nivel de 27,5% în 2002 faţă de 42,3% în 1998. Altfel spus, decalajul deproductivitate a muncii între economia naţională şi agricultură variază de la 2,37:1 (1998) la 3,64:1 (2000).Comerţul exterior agroalimentar al României. În perioada 1998-2003, deficitul comercial agroalimentar s-a accentuat, atingând valoarea de 1.037,4 milioane Euro în anul 2003. Ponderea exporturilor agricole în totalulexporturilor României a oscilat în această perioadă între 3-5%, iar ponderea importurilor agroalimentare întotalul importurilor a fost de 6-8%.În perioada 1998-2003, valoarea exporturilor agroalimentare a variat între 387 şi 498 mil. Euro, 60-70% dintotalul exporturilor de acest tip îndreptându-se spre UE şi CEFTA. Cele mai importante grupe de produseagroalimentare exportate în perioada 1998-2003 (reprezentând ca valoare 78-87% din total) au fost:animale vii (22,2%), cereale (14%), seminţe şi plante industriale (13,8%), fructe (5,6%), legume (6,3%),vinuri (6%), grăsimi şi uleiuri (7,8%) şi brânzeturi (4,1%). Analiza structurii exporturilor agroalimentarerelevă gradul scăzut de competitivitate a produselor primare agricole şi ponderea mare deţinută deprodusele agroalimentare cu grad scăzut de prelucrare.Cu excepţia anului 1999 (când s-a atins un minim de 747 milioane Euro), în perioada 1998-2003importurile de produse agroalimentare au oscilat între 900 mil. în anul 2000 şi 1.535 milioane Euro în anul2003. Ponderea produselor agroalimentare cu grad ridicat de prelucrare (alimente, băuturi şi tutun) a avuto tendinţă de scădere, de la 2/3 din totalul importurilor agroalimentare ale României înainte de 1998 la41% în 2001 şi ajungând la 35,5% în anul 2003. Structura importurilor relevă practic domeniile de minimăeficienţă a agriculturii şi industriei alimentare româneşti. Principalele grupe de produse agroalimentareimportate (70-80% din total în perioada 1998-2003) au fost: carne şi organe comestibile (în special carne şiorgane de pasăre), tutun, zahăr, preparate alimentare, fructe, cereale (în anii cu producţii foarte mici,datorate secetei), cafea şi ceai, grăsimi şi uleiuri, conserve din legume şi fructe.În perioada 1998-2003, deficitul comercial a oscilat puternic, atingând un nivel maxim în anul 2003 (1.037mil. euro). Principalele grupe de produse agroalimentare care au înregistrat o balanţă pozitivă în perioada1998-2003 sunt relativ constante, sugerând prezenţa unui avantaj comparativ: animale vii, seminţe, fructeşi plante industriale, băuturi alcoolice. Cerealele şi legumele sunt şi ele prezente, cu excepţia anilor foartesecetoşi.8.1.3. Situaţia demografică şi forţa de muncăÎn perioada 1999-2004, numărul locuitorilor din zona rurală a scăzut de la 10,155 milioane la 9,778milioane; ponderea populaţiei rurale era la 1 iulie 2004 de 45,1%, în scădere uşoară faţă de 45,4% în172