Planul Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013 - Inforegio Nord-Est

valoare de 9,0%, comparativ cu 8,0% în UE-25 şi 7,6% în UE-15. Rata şomajului BIM pentru femei a fostîn acelaşi an de 6,9%, comparativ cu 10,0% în UE-25 şi 9,1% în UE-15.În perioada 1999-2004, scăderi ale numărului şomerilor BIM mai importante s-au înregistrat în mediulurban decât în mediul rural. Rata şomajului BIM a scăzut de la 10,3% în 1999 la 9,5% în 2004 pentrumediul urban, iar în mediul rural de la 3,5% în 1999 la 2,8% în 2001, urmată de o creştere până la 5,4% în2002, apoi o scădere de până la 4,3% în 2003, crescând până la 6,2% în 2004.Reducerea numărului şomerilor cu studii medii sau profesionale este o reflexie a structurii economiei,axată pe ramurile cu valoare adăugată redusă sau medie, ce reprezintă în prezent „motorul principal” alcreşterii economice. Aceasta justifică necesitatea mutării accentului către investiţia în învăţământulvocaţional şi, mai ales, către cea în formarea profesională continuă. Diferenţele pe sexe arată pe de oparte efectul restructurării care, în cea de a doua recesiune a tranziţiei a afectat în principal ramurile deactivitate cu o prevalenţă a forţei de muncă masculine, iar, pe de altă parte, caracteristicile creşteriieconomice actuale „conduse” într-o măsură destul de accentuată de ramuri de activitate cu o prevalenţă aforţei de muncă feminine. Reducerea şomajului la segmentele de forţă de muncă cu pregătire foarteredusă reflectă în mare parte retragerea acestora din activitate.Şomajul în rândul tinerilorRata şomajului BIM în rândul tinerilor (15-24 ani) s-a menţinut relativ constantă în perioada 1999-2004(fiind de circa 3,4 ori mai mare în 2004 decât cea înregistrată pentru categoria de vârstă 25 de ani şipeste), variind de la 18,8% în 1999 la 21,0% în 2004. Rata şomajului BIM în rândul tinerilor pe medii estemai mare în mediul urban faţă de cel rural, cu o tendinţă de scădere în mediul urban, de la 29,2% în 1999la 26,9% în 2004. Pentru mediul rural acest indicator a înregistrat o tendinţă uşor crescătoare, de la 10,5%în 1999 la 15,5% în 2004. Diferenţa de mai bine de 12,0 puncte procentuale între rata şomajului la tineri şirata şomajului pe ansamblu arată rolul extrem de important pe care l-a avut ocuparea agricolă înprevenirea unei adevărate „explozii” a şomajului, şi, mai ales, în menţinerea acestuia la cotele prezente.Şomajul în rândul tinerilor se află în România pe o curbă aproape constant crescătoare, exprimândinsuficienţa locurilor de muncă nou create, şi mai ales a locurilor de muncă atractive pentru tineri, ţinândcont de nivelul mai ridicat de pregătire al tinerelor generaţii, precum şi de aşteptările acestora situate la unnivel mult mai ridicat decât acela al generaţiilor ce şi-au petrecut cea mai mare parte a vieţii active însistemul planificării centralizate, marcat de permanente privaţiuni şi constrângeri.Şomajul de lungă duratăRata şomajului BIM de lungă durată a crescut de la 3,0% în 1999 la 4,7% în 2004. Comparativ, în anul2004, la nivelul UE-25 rata şomajului de lungă durată era de 4,0%, iar în UE-15 de 3,3%. În perioada1999-2004, rata şomajului de lungă durată a avut un ritm de creştere mai ridicat la bărbaţi decât la femei(de la 3,1% la 5,5% la bărbaţi, iar la femei de la 3,0% la 3,8%). Rata şomajului de lungă durată pe mediiînregistrează o creştere atât pentru mediul urban (de la 4,9% în 1999 la 5,4% în 2004), cât şi pentrumediul rural (de la 1,2% în 1999 la 3,9% în 2004).Incidenţa şomajului BIM de lungă durată 39 a înregistrat o tendinţă de creştere accentuată de la 44,3% în1999 la 58,9% în 2004, nivel ridicat comparativ cu 44,1% înregistrat în trimestrul II 2004 în UE-25.Incidenţa pe sexe este mai mică la femei decât la bărbaţi; astfel, pentru bărbaţi, de la 41,9% în 1999, în2004 s-a înregistrat un nivel de 60,9%, faţă de 43,2% în UE-25 în trimestrul II 2004, iar pentru femei, de la47,8% în 1999, s-a înregistrat un nivel de 55,7% în 2004 faţă de 45,0% în UE-25 în trimestrul II 2004.39 Şomaj de lungă durată = 12 luni şi peste; şomaj de lungă durată pentru tineri (15-24 ani) = 6 luni şi peste.140