Planul Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013 - Inforegio Nord-Est

mediu actual din ţările UE (1 pers./cameră şi min. 15 mp. locuibili/ locuitor), la apariţia celei de a doua şichiar a treia locuinţe/gospodărie; creşterea gradului de motorizare; orientarea preferinţelor de construire alocuinţelor către zone rezidenţiale cu densităţi reduse şi un cadru natural nepoluat şi cu peisaj atractiv;creşterea suprafeţelor destinate serviciilor şi spaţiilor plantate publice; creşterea suprafeţelor aferentenoilor forme de activităţi de producţie şi distribuţie; compensarea conversiei funcţionale a unor suprafeţede teren din intravilan; reducerea densităţilor excesive din zonele rezidenţiale realizate în anii ’80 caregenerează efecte sociale negative.În prezent, România are nevoie de o viziune integratoare a acestor aspecte, viziune care să conducă la oabordare concertată în vederea pregătirii condiţiilor care să sprijine atât dezvoltarea durabilă naţională câtşi competitivitatea în context european şi internaţional. Politicile care se adresează creşterii demografice,educaţiei, creşterii numărului de studenţi, pregătirii forţei de muncă înalt calificate, reţinerea acesteia,îmbunătăţirii serviciilor de adecvare, de dinamizare a adaptării forţei de muncă la cerinţele pieţii, aureflectare directă şi consecinţe în planificarea spaţială şi a investiţiilor publice de sprijin pentru:- crearea condiţiilor pentru amplasarea şi funcţionarea serviciilor legate de stimularea creşteriidemografice, de educaţie, de asigurare a sănătăţii publice, precum şi a celor privind educarea,dezvoltarea, diversificarea şi orientarea forţei de muncă; un loc special îl ocupă forţa de muncăînalt calificată de ale cărei performanţe se leagă în mod direct nivelul PIB;- atragerea şi reţinerea forţei de muncă înalt calificate prin: valorificarea terenurilor libere şirestructurabile din intravilanul localităţilor, diversificarea şi îmbunătăţirea stocului de locuinţe,recuperarea zonelor rezidenţiale insalubre, asigurarea calităţii vieţii, a unui mediu local şi ruralatrăgător, accesibilitate şi servicii decente, reabilitarea zonelor istorice şi cu semnificaţie culturală,menţinerea culoarelor verzi în spaţiul construibil al localităţilor şi a centurilor verzi în jurul acestora;- identificarea potenţialului local de dezvoltare economică, a competenţelor definitorii locale,planificarea şi diversificarea activităţilor economice la nivel local şi regional, rezervareaamplasamentelor adecvate, asigurarea serviciilor aferente necesare, reabilitarea zonelorabandonate pentru a deveni atractive pentru noi investiţii;- o bună cooperare între oraşe şi comunele din aria de influenţă imediată în toate planurile.12.2.3. Perspectivele privind dezvoltarea ştiinţifică şi tehnologicăÎn perioada actuală a globalizării, dependenţa dezvoltării economice de binomul cercetare-dezvoltare areconfigurat practic modul de relaţionare dintre diferitele componente ale procesului de producţie şi, odatăcu aceasta, a condus la structurarea de „poli ai inteligenţei” cu localizări strategice, organizaţi în reţeleinternaţionale legate informatizat. Practic, nici un domeniu de activitate, dintre care semnificativ de multesunt foarte noi, nu se mai poate dispensa de rezultatele cercetărilor aplicative şi fundamentale şi demijloacele de difuzare şi aplicare a acestora, necesitând astfel implicarea unei forţe de muncă înaltpregătite şi deci a unui învăţământ superior dinamic şi interactiv cu cerinţele pieţei. Importanţa strategică acercetării dar şi costurile ridicate au menţinut-o preponderent în responsabilitatea guvernamentală 94 .„Foamea” de inteligenţă a ţărilor puternic dezvoltate şi emigrarea inteligenţelor din ţările slab şi mediudezvoltate sunt fenomene evidente, ultimul provocat de lipsa de resurse şi de strategii de dezvoltare aleţărilor în cauză. Condiţionarea dezvoltării ştiinţifice şi tehnologice de cea a învăţământului superior estereflectată de strategiile în domeniu ale ţărilor intrate mai târziu în UE. Ţările din ultimele două valuri deaderare la UE şi unele ţări candidate sau din afara UE au dezvoltat în mod semnificativ învăţământulsuperior, peste indicele din vechile membre UE, din următoarele considerente:94 În Franţa 50% din cercetarea se află în sectorul public şi constituie prin lege un instrument de echilibrare a dezvoltăriiteritoriului naţional în special prin susţinerea unor noi centre de cercetare.229