Planul Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013 - Inforegio Nord-Est

Munca nedeclaratăÎn timpul perioadei de tranziţie s-a înregistrat o creştere a şomajului, cauzat în principal de procesul derestructurare economică prin închiderea unor agenţi economici, în special din zonele urbane. Prin urmare,o mare parte din forţa de muncă disponibilizată s-a îndreptat spre zonele rurale, devenind astfel forţă demuncă nedeclarată. Exceptând agricultura, un procent semnificativ al muncii nedeclarate se regăseşte şiîn alte sectoare ale economiei, precum: construcţii, comerţ, servicii casnice, reparaţii de autoturisme saucatering.Estimări recente arată că ocuparea în sectorul economiei neînregistrate (munca nedeclarată) se ridică la1-1,2 milioane persoane, echivalentul a 11% din totalul populaţiei ocupate 38 . Aceasta nu includeagricultura de subzistenţă, care nu poate fi considerată muncă nedeclarată. De asemenea, trebuiemenţionat că poate exista un grad semnificativ de suprapunere între ocuparea în activităţi care seîncadrează în muncă nedeclarată şi ocuparea formală, şomaj sau chiar inactivitate. Estimarea niveluluiactual al muncii nedeclarate este destul de dificilă, migraţia pentru munca în străinătate fiind orientată întromare măsură, ca alternativă, dinspre “munca nedeclarată” la nivel naţional.5.1.2. ŞomajulValorile maxime ale ratei şomajului înregistrat nu au depăşit în România 11% (perioadele 1991-1994 şi1997-1998), fiind astfel cu până la 10 puncte procentuale mai reduse decât valorile maxime din perioadade tranziţie pentru NSM-10, în prezent situându-se la 50% faţă de media înregistrată de acestea.Rata şomajului BIM 1999-200410864206,8 7,19,38,48,3876,61999 2000 2001 2002 2003 2004Romania UE-25 UE-15Sursa: pentru UE-25 şi UE-15: EUROSTAT, New Cronos, date aferente trimestrului II 2004.pentru RO: Institutul Naţional de Statistică, Ancheta forţei de muncă în gospodării (AMIGO), date medii anuale; datelepentru 2002, 2003 şi 2004 au fost extinse pe baza rezultatelor Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor dinmartie 2002.Deşi evoluţia aşteptată pe piaţa muncii ar fi trebuit să înregistreze o creştere a ratei şomajului şi anumărului de şomeri , agricultura de subzistenţă înregistrată în special la mijlocul anilor `90, ilustrată deponderea mare a agriculturii în ocuparea totală - şi migraţia recentă pentru munca în străinătate au avutpână în prezent un efect de protecţie pe piaţa muncii împotriva unei creşteri mari a şomajului. Nivelulşomajului BIM pentru persoanele de sex masculin a înregistrat, în perioada 1999–2004, valori mai ridicatedecât ale şomajului feminin. Rata şomajului BIM pentru bărbaţi a înregistrat în anul 2004 la nivelul ţării o38 Institutul Naţional de Cercetări Ştiinţifice şi Protecţie Socială - Raport final iunie 2004 “Cele mai bune practici privindcombaterea şi prevenirea muncii fără forme legale”.139