Planul Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013 - Inforegio Nord-Est

volumul acesteia. În acelaşi timp, ratele mai ridicate ale şomajului în anumite regiuni (ex: Centru) aratăcontinuarea unor procese de restructurare industrială, chiar şi la această dată. Faţă de media naţională aşomajului BIM în anul 2004 de 8,0%, cea mai ridicată rată a şomajului BIM s-a înregistrat în regiunea Sud-Est (9,8%), în timp ce regiunile Nord-Vest (6,5%) şi Nord-Est (6,2%) prezentau cele mai scăzute rate.5.2. Adaptabilitatea pe piaţa muncii şi antreprenoriatulÎn vederea pregătirii pentru participarea la Strategia Europeană de Ocupare, România a elaborat o seriede documente de politică ce vizează şi adaptabilitatea pe piaţa muncii. Astfel, prin Documentul Comun deEvaluare a Priorităţilor Politicii de Ocupare a Forţei de Muncă (JAP), semnat în noiembrie 2002, au fostidentificate o serie de provocări pentru politicile de ocupare din România, cu accent pe: necesitateaameliorării accesului la programe de educaţie tip a doua şansă, la învăţământul liceal şi universitar, înspecial pentru populaţia din mediul rural; îmbunătăţirea accesului la programe de formare profesională,atât pentru angajaţii din întreprinderi, precum şi pentru şomeri, diversificarea măsurilor active de ocuparepentru a facilita, a testa şi a evalua transformările de pe piaţa forţei de muncă; asigurarea, la nivel local, depersonal suficient în serviciile publice de ocupare, pentru asistarea din vreme a persoanelor aflate încăutarea de noi locuri de muncă, conform noilor reglementări privind ocuparea; asigurarea de şanse egale;promovarea unui rol mai activ al partenerilor sociali, în special prin dialog bilateral.Măsurile referitoare la adaptabilitatea forţei de muncă au privit atât interesele lucrătorilor cât şi pe cele aleangajatorilor, astfel încât recrutarea forţei de muncă să se realizeze în condiţii de profitabilitate şicompetitivitate pentru ambele părţi implicate, cu efecte pozitive asupra ansamblului vieţii economice şisociale. Reglementarea pieţei muncii a fost foarte activă. Au avut loc: reglementarea raporturilorindividuale de muncă 40 , a raporturilor colective de muncă, a cadrului general al activităţii partenerilorsociali, administraţiei muncii (organele de jurisdicţie şi inspecţia muncii), a activităţii şi statutuluisindicatelor, patronatelor, organelor de dialog tripartit. A fost creat sistemul de măsuri de protecţie socialăa salariaţilor dar şi de protecţie a intereselor angajatorilor, astfel: reglementarea salariului minim brut peţară garantat în plată; stabilirea duratei maxime a timpului de muncă, durata minimă a timpului de odihnă;reglementarea concedierii individuale şi colective; dreptul angajatorului de a organiza activitatea; dreptulangajatorului de a sancţiona salariaţii care au săvârşit abateri disciplinare. Au fost elaborate reglementăride protecţie care privesc anumite activităţi, sau anumite categorii de persoane.5.2.1. Organizarea muncii, condiţii de muncă, timp de lucruCa urmare a intrării în vigoare a Codului Muncii, s-au înregistrat unele progrese cu privire la relaţiile demuncă cu timp parţial, munca temporară şi programele de muncă atipice (munca în ture sau munca denoapte), cu impact direct asupra creşterii ocupării. Analiza organizării muncii 41 presupune abordareaaspectelor referitoare la natura şi distribuţia sarcinilor, responsabilităţile, autonomia şi controlul muncitorilorasupra organizării şi performanţelor muncii lor.Datele referitoare la România cu privire la munca repetitivă şi monotonă, arătau că 49% dintre lucrătoridesfăşoară activităţi repetitive cu mâinile şi mişcări ale braţelor tot sau marea majoritate a timpului delucru. Diferenţele dintre ţări sunt considerabile în ceea ce priveşte acest indicator, de la 13% pentruSlovenia, la 47% pentru Ungaria. Comparativ, acelaşi indicator pentru cele 12 ţări candidate 42 era de 28%,iar pentru UE-15, 31%.40 Codul muncii - Legea nr. 53/2003.41 Studiul “Working conditions in the acceding and candidate countries”- European Foundation for Improvement of Living andWorking Conditions”, 2003.42 Referirile la cele 12 ţări candidate vizează cele 10 noi state membre UE, România şi Bulgaria142