Planul Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013 - Inforegio Nord-Est

formarea profesională continuă, tipurile de cursuri organizate. Ultimele date disponibile referitoare laîntreprinderile care asigurau formarea profesională continuă pentru angajaţi 43 au evidenţiat:- O pondere de numai 11% a întreprinderilor care asigurau formare (în 1999 acelaşi indicator pentruUE-15 era de 70%);- Rata globală de acces la FPC în întreprinderi a fost pe ansamblu de 7,6%;- Cele mai ridicate rate de participare la formare continuă s-au înregistrat în activităţile de transport,financiar-bancare şi de asigurări, la polul opus situându-se activităţile de construcţii şi comerţ;- Accesul la cursuri de FPC a fost mai ridicat în cazul angajaţilor cu studii superioare care ocupă funcţiimanageriale sau administrative şi mai scăzută în cazul angajaţilor cu ocupaţii corespunzătoare grupeide tehnicieni şi maiştri.Sondajul referitor la cererea de FPC arată că întreprinderile şi persoanele individuale au probleme în ceeace priveşte accesul la FPC. Cele două motive principale sunt: costul formării şi faptul că nu există ofertesuficiente de formare disponibile la nivel local. Centrele Regionale de Formare ale ANOFM sunt puţine, iarcele 1200 unităţi şcolare care furnizează educaţie şi formare profesională nu sunt implicate suficient înformarea adulţilor. Până acum au fost autorizaţi un număr de 1214 furnizori de formare (cu următoareadistribuţie regională: Nord-Est: 152, Sud-Est: 143, Sud: 120, Sud-Vest: 115, Vest: 122, Nord-Vest: 157,Centru: 182 şi Bucuresti-Ilfov: 202) pentru un număr de 3.284 programe, din care 2489 sunt programe decalificare. Mai mult decât atât, furnizorii privaţi sunt localizaţi în principal în oraşele mari şi, prin urmare,accesul la aceştia presupune cheltuieli de transport şi în unele cazuri de cazare. În această situaţie,reglementarea şi dezvoltarea formării profesionale la distanţă a adulţilor poate reprezenta o soluţie.Oferta de instruire este foarte fragmentată, deoarece tinde să se adreseze mai degrabă indivizilor şi nucompaniilor. Un număr destul de mic de companii susţin că menţin o legătură permanentă cu furnizorul deinstruire. Majoritatea furnizorilor de instruire evită programele modulare deoarece parcurgerea unui modulsau mai multor module dintr-un program de formare, finalizate cu certificat de absolvire, nu conferă dreptulde a practica o ocupaţie pe piaţa muncii. De remarcat faptul că datorită veniturilor reduse, atât la nivelulindivizilor cât şi la nivelul firmelor într-o oarecare măsură, există cerere de cursuri modulare, de scurtădurată, foarte bine orientată. Calificările complete, finalizate cu certificate de calificare recunoscute la nivelnaţional, sunt mult mai apreciate, deoarece acestea conferă dreptul practicării uneia sau a mai multorocupaţii pe piaţa muncii. Potenţialii beneficiari cu greu şi le pot permite, ceea ce conduce la o reticenţă acompaniilor în a investi în formare profesională, efortul financiar urmând a fi făcut, în continuare, la nivelindividual.Finanţarea FPC în întreprinderiFormarea profesională continuă este finanţată din diferite surse: fondul de şomaj, fonduri ale angajatorilor,contribuţii ale participanţilor la programe, sponsorizări, donaţii, etc. În ceea ce priveşte fondurileangajatorilor 44 , foarte puţine companii (aproximativ 7% din companiile luate în calcul în anchetă)prevedeau în planurile lor de dezvoltare un buget special pentru FPC, în majoritatea cazurilor acestea fiindcompanii mari. Fondurile alocate de companii pentru FPC au reprezentat 0,9% din costurile indirecte depersonal şi 0,3% din costul total al forţei de muncă. Sondajele efectuate asupra cererii de FPC aratădimpotrivă, un interes şi o motivaţie clară în ceea ce priveşte FPC. Chiar daca cei mai mulţi dintreangajatori prevăd un viitor economic destul de important formării profesionale, ei încă par a fi reticenţi în aprevedea o creştere a resurselor alocate instruirii cu peste 3% din cifra lor de afaceri.43 „Anchetă privind competenţele forţei de muncă şi politicile de formare în întreprinderile din România”, ETF, ObservatorulNaţional Român, 2003 (Informaţii preluate din ancheta „Caracteristici ale formării profesionale continue în România” realizată deINS în anul 2000).44 “Monografie privind educaţia şi formarea profesională şi serviciile de ocupare a forţei de muncă în România”, ETF SharingExpertise in Training, 2003.145