Planul Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013 - Inforegio Nord-Est

viaţă independentă, iar în cursul anului 2005 au fost organizate sesiuni de formare pentru personalul carelucrează în aceste servicii.Familiile cu mai mult de 2 copii şi cele monoparentaleAceste familii reprezintă o altă categorie confruntată cu risc foarte ridicat de sărăcie. Scăderea sărăcieipentru familiile cu mulţi copii (peste 3) este vizibilă începând din 2003 (cu o diminuare de 6,1 puncteprocentuale a riscului faţă de anul 2002).Ca rezultat al accesului polarizat la serviciile de sănătate şi al costurilor ridicate ale utilizării mijloacelor deplanificare familială, s-a menţinut un nivel încă foarte ridicat al naşterilor nedorite, cei mai săraci având onatalitate mai ridicată. Accentuarea riscului de sărăcie este, de asemenea, şi rezultatul politicii deficitare desuport social pentru copil. Cuantumul alocaţiei de stat pentru copii în salariul mediu brut pe economie s-aerodat, ajungând de la 4,5% în 2000 la 3,16% în anul 2003.Populaţia romăSegmentul de romi în cadrul populaţiei din România este important, plasându-se pe locul doi, caminoritate, după maghiari. Recensământul din 2002 înregistrează un număr de 535.140 de romi (cca.2,5% din populaţie), conform propriei lor identificări etnice. Dintre aceştia, 60,1% trăiesc în mediul rural.Totuşi, estimări independente efectuate atât de sociologi români şi străini, cât şi de către reprezentanţiiromilor, estimează numărul romilor din România între 1 şi 2,5 milioane de persoane. De exemplu,“Raportul de ţară" al Comisiei Europene din noiembrie 2004 prezintă o cifră estimativă de 1,8 - 2,5milioane de romi 53 .Populaţia romă se plasează la un nivel extrem de ridicat de sărăcie, în anul 2003 fiind de 3 ori mai ridicatfaţă de media la nivel naţional. O parte semnificativă a comunităţilor de romi (74,3%) cumulează unspectru larg de disabilităţi sociale: educaţie scăzută, lipsă de calificare, o istorie de neparticipare laeconomia formală, număr mare de copii, lipsa locuinţei, condiţii mizere de locuit, lipsa proprietăţii asuprapământului pentru locuitorii de la ţară, stoc educaţional scăzut, deficit de calificare şi de experienţă pe piaţamuncii. Un număr foarte mare de romi (conform unor estimări cca. 50.000 de persoane 54 ) nu au acte deidentitate, fapt care are ca efect excluderea de la drepturile sociale: asistenţă socială, asigurări sociale,angajare legală într-un loc de muncă.Înfiinţarea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) reprezintă un pas înainte încombaterea instituţională a tuturor formelor de discriminare; cu toate acestea, schimbarea mentalităţilornecesită eforturi pe termen lung. Conform datelor furnizate de CNCD, începând cu 2002, s-au înregistrat111 petiţii care vizau cazuri de discriminare împotriva etnicilor romi, pentru care au fost aplicate 28 desancţiuni.Ocuparea populaţiei romeUna dintre problemele cheie ale segmentului de romi este slaba participare pe piaţa formală a muncii.Conform datelor oficiale oferite de "Recensământul populaţiei şi locuinţelor din 2002", doar 122.573 depersoane dintre cei 535.140 de romi declaraţi (adică doar 22,9% din total) se încadrează în categoriapopulaţiei active, dintre aceştia doar 71,5% încadrându-se în categoria de populaţie ocupată, restul deaproape 28,5% fiind şomeri aflaţi în căutarea unui loc de muncă. Circa 41% dintre ei lucrează înagricultură (dintre care o treime femei), iar 31% sunt muncitori necalificaţi.53 Comisia Europeană, "2004 Regular Report on Romania's ProgressTowards Accession", pag. 29.54 Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, "Indicatori privind comunităţile de romi din România", Bucureşti, 2002.154