12.07.2015 Views

Planul Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013 - Inforegio Nord-Est

Planul Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013 - Inforegio Nord-Est

Planul Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013 - Inforegio Nord-Est

SHOW MORE
SHOW LESS
  • No tags were found...

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

Reducerea personalului în sectoarele prezentate s-a datorat restructurării societăţilor comerciale,externalizării unor activităţi conexe, mo<strong>de</strong>rnizării fabricaţiei şi managementului performant impus <strong>de</strong>companiile multinaţionale.Pe <strong>de</strong> altă parte, în sectoarele fabricaţiei <strong>de</strong> textile, încălţăminte, articole <strong>de</strong> îmbrăcăminte, maşini şiaparate electrice, numărul personalului a rămas la nivelul anului 1999.Structura întreprin<strong>de</strong>rilor active după numărul <strong>de</strong> salariaţi s-a modificat, prin creşterea numărului <strong>de</strong>întreprin<strong>de</strong>ri active mici şi mijlocii, ca rezultat al restructurării din sectoarele mari şi al facilitaţilor createpentru sectorul IMM–urilor.În anul 2004, în industrie activau 1.370 societăţi mari, totalizând 1.114.902 angajaţi şi 55.029 societăţi mici şimijlocii, cu 831.582 angajaţi. Cifra <strong>de</strong> afaceri a societăţilor mici şi mijlocii în industrie reprezintă 30,7% din totalcifră <strong>de</strong> afaceri în industrie în anul 2004, comparativ cu 27,7% în anul 2001.Investiţiile în industrie şi-au redus pon<strong>de</strong>rea în total investiţii <strong>de</strong> la 44,3% în anul 1999 la 40,1% în 2004.Industria prelucrătoare a beneficiat prepon<strong>de</strong>rent <strong>de</strong> investiţii, atrăgând în medie 65% din totalul investiţiilorîn industrie.Volumul investiţiilor străine directe în industrie a crescut <strong>de</strong> la 5.958 mil. Euro în 1999 la 9.383 mil. Euro în2004. Industria prelucrătoare a beneficiat <strong>de</strong> 34,2% din totalul investiţiilor străine directe, în principal însectoarele metalurgie (8,1%), construcţii <strong>de</strong> maşini (7%), industria lemnului (5,7%), chimie (5,4%) şiindustria uşoară (3,3%). Investiţiile în industrie s-au făcut atât pentru mo<strong>de</strong>rnizarea societăţilor cu tradiţieîn industria românească, cât şi în realizarea <strong>de</strong> investiţii tip green–field. Principalele domenii în care s-aurealizat investiţii green–field cu contribuţia investitorilor străini sunt: anvelope, componente auto,echipamente pentru telecomunicaţii, prelucrarea lemnului şi materiale <strong>de</strong> construcţii.Totuşi, companiile multinaţionale care activează în România nu au tendinţa să sub-contracteze cu firmeleautohtone care înregistrează <strong>de</strong>ficienţe în management, abilităţi profesionale, calitatea produsului şi atehnologiei. Ca rezultat, companiile multinaţionale importă, în general, majoritatea componentelor şi nufolosesc furnizorii naţionali <strong>de</strong>cât în mică măsură, limitând beneficiile la nivel naţional. S-au făcut eforturimari pentru integrarea unor astfel <strong>de</strong> componente în fabricaţia românească, crescând astfel valoareaadăugată, precum şi numărul <strong>de</strong> furnizori români, prin reducerea/respectarea termenului <strong>de</strong> livrare,îmbunătăţirea calităţii, prin formarea <strong>de</strong> clustere <strong>de</strong> companii prin diverse forme <strong>de</strong> acord între furnizori –clienţi integratori. Pe <strong>de</strong> altă parte, numărul <strong>de</strong> furnizori din industria auto şi inginerie electrică a crescut<strong>de</strong>oarece mulţi dintre sub-furnizorii <strong>de</strong>ţinuţi <strong>de</strong> companiile multinaţionale au relocalizat producţia înRomânia şi au realizat diverse forme <strong>de</strong> parteneriat cu producători autohtoni.Principala caracteristică a produselor realizate <strong>de</strong> aceste firme este valoarea adăugată ridicată, mai ales înserviciile companiilor multinaţionale (cercetare-<strong>de</strong>zvoltare, <strong>de</strong>zvoltare software, marketing, serviciifinanciare, educaţie, etc.) care se estimează că se vor <strong>de</strong>zvolta în continuare. Transformarea structurală aeconomiei continuă şi se aşteaptă ca <strong>de</strong>zvoltarea activităţilor cu valoare adăugată mai ridicată să fie maipronunţată, iar conţinutul <strong>de</strong> valoare adăugată pe unitatea <strong>de</strong> produs să crească. Un volum ridicat îninvestiţii străine directe se realizează ca urmare a costurilor reduse ale forţei <strong>de</strong> muncă, ceea ce va faceca, în curând, producţia cu valoare adăugată mică să îşi schimbe localizarea în alte state din regiune.În plus, investiţiile companiilor multinaţionale integratoare <strong>de</strong> produse au început să genereze formarea <strong>de</strong>clustere <strong>de</strong> companii, în diverse sectoare ale industriei prelucrătoare. Industriile cu cel mai mare potenţials-au dovedit, până acum, a fi componentele auto, lemn şi textile, care sunt caracterizate <strong>de</strong> relaţia directăfurnizor – beneficiar în lanţul <strong>de</strong> fabricaţie.47

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!