Disparităţile între regiuni s-au accentuat în perioada 1999-2004, rata <strong>de</strong> ocupare a populaţiei în vârstă <strong>de</strong>muncă (15-64 ani) reducându-se în special în regiunile Sud-Vest Oltenia cu 8,7 puncte procentuale (<strong>de</strong> la68,6% în 1999 la 59,9% în 2004), <strong>Nord</strong>-Vest cu 7,4 puncte procentuale (<strong>de</strong> la 63,5% la 56,1%) şi SudMuntenia cu 6,5 puncte procentuale (<strong>de</strong> la 64,6% la 58,1%). În aceeaşi perioadă, acest indicator aînregistrat, <strong>de</strong> asemenea scă<strong>de</strong>ri, dar <strong>de</strong> un nivel mai redus, în regiunile: Vest (5,9 puncte procentuale),Centru (5,8 puncte procentuale), Sud-<strong>Est</strong> (5,6 puncte procentuale), <strong>Nord</strong>-<strong>Est</strong> (3,5 puncte procentuale) şiBucureşti-Ilfov (2,3 puncte procentuale). Rata <strong>de</strong> ocupare a populaţiei în vârstă <strong>de</strong> muncă <strong>de</strong> 15-64 ani aînregistrat, în anul 2004, valorile cele mai scăzute în regiunile Centru (53,9%) şi Sud-<strong>Est</strong> (54,7%).Ocuparea populaţiei pe sexe şi grupe <strong>de</strong> vârstăScă<strong>de</strong>rea ratei <strong>de</strong> ocupare în perioada 1999-2004 s-a manifestat atât pentru populaţia masculină, cât şipentru cea feminină, în 2004, rata <strong>de</strong> ocupare a populaţiei <strong>de</strong> 15-64 ani a înregistrând un <strong>de</strong>calaj <strong>de</strong> 11,5puncte procentuale între ratele <strong>de</strong> ocupare ale celor două sexe (63,6% pentru bărbaţi faţă <strong>de</strong> 52,1% pentrufemei).Rata <strong>de</strong> ocupare pe sexe şi grupe <strong>de</strong> vârstă- % -Anul 15-64 ani 15-24 ani 25-54 ani 55-64 aniTotal M F Total M F Total M F Total M F199920002001200220032004 – ROUE-25UE-1563,563,262,658,057,857,963,064,569,569,168,264,164,163,670,672,457,557,557,152,051,552,155,456,635,735,134,330,527,929,136,439,541,039,538,334,632,632,839,242,430,230,530,026,222,925,133,436,678,177,576,772,873,172,976,677,484,383,782,879,680,179,285,086,272,071,270,666,066,066,668,268,549,649,548,237,738,136,940,742,256,956,054,343,143,543,150,552,043,343,842,933,033,331,431,432,9Sursa: pentru UE-25, UE-15: EUROSTAT, New Cronos date aferente trimestrului II 2004.pentru RO: Institutul Naţional <strong>de</strong> Statistică, Ancheta forţei <strong>de</strong> muncă în gospodării (AMIGO), date medii anuale; datelepentru 2002, 2003 şi 2004 au fost extinse pe baza rezultatelor Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor dinmartie 2002.Grupa <strong>de</strong> vârstă 15-24 <strong>de</strong> ani a înregistrat o scă<strong>de</strong>re a ratei <strong>de</strong> ocupare <strong>de</strong> 6,6 puncte procentuale înperioada 1999-2004, situându-se la un nivel <strong>de</strong> 29,1% în 2004, mai mic <strong>de</strong>cât în UE-25 (36,4%).Grupa <strong>de</strong> vârstă 25-54 <strong>de</strong> ani a înregistrat o scă<strong>de</strong>re a ratei <strong>de</strong> ocupare <strong>de</strong> 5,2 puncte procentuale înperioada 1999-2004, situându-se la un nivel <strong>de</strong> 72,9% în 2004, mai mic <strong>de</strong>cât media UE-25 (76,6%).Grupa <strong>de</strong> vârstă 55-64 <strong>de</strong> ani a înregistrat o scă<strong>de</strong>re <strong>de</strong> 12,7 puncte procentuale în perioada 1999-2004,situându-se la un nivel <strong>de</strong> 36,9% în 2004 – în UE-25 rata <strong>de</strong> ocupare pentru această grupă <strong>de</strong> vârstă era<strong>de</strong> 40,2%. Această rată <strong>de</strong> ocupare situează România la o distanţă <strong>de</strong> 13,1 puncte procentuale faţă <strong>de</strong>obiectivul stabilit la Lisabona pentru anul 2010 - 50% rata <strong>de</strong> ocupare pentru această categorie.Ocuparea pe mediiRata ocupării pentru populaţia <strong>de</strong> 15-64 <strong>de</strong> ani în mediul urban, în perioada 1999-2004, a înregistrat oscă<strong>de</strong>re <strong>de</strong> 0,9 puncte procentuale, <strong>de</strong> la 56,8% în 1999 la 55,9% în 2004. În mediul urban pon<strong>de</strong>reapopulaţiei ocupate în sectorul industrie şi construcţii s-a menţinut relativ constantă, înregistrând o uşoarăscă<strong>de</strong>re (<strong>de</strong> la 43,7% în 1999 la 41,7% în 2004). În ceea ce priveşte sectorul servicii, pon<strong>de</strong>rea populaţiei134
ocupate înregistrează o uşoară creştere <strong>de</strong> 4,6 puncte procentuale (<strong>de</strong> la 49,7% în 1999 la 54,3% în2004).În mediul rural, rata <strong>de</strong> ocupare a populaţiei în vârstă <strong>de</strong> 15-64 <strong>de</strong> ani a înregistrat în perioada 1999-2004o scă<strong>de</strong>re mult mai accentuată, respectiv <strong>de</strong> 12,1 puncte procentuale, <strong>de</strong> la 72,7% în 1999 la 60,6% în2004. Scă<strong>de</strong>rea ocupării în mediul rural se datorează în exclusivitate diminuării acelui segment <strong>de</strong>populaţie ocupat în ramurile agricole, respectiv o scă<strong>de</strong>re <strong>de</strong> 9,8 puncte procentuale (<strong>de</strong> la 73,3% în 1999,la 63,5% în 2004). Continuarea creşterii economice înregistrate în ultimii ani va conduce la o reduceresemnificativă a ocupării rurale în structura ei actuală (în quasi-totalitate agricolă) prin apariţia unei ocupărirurale <strong>de</strong> tip industrial sau în servicii, şi la reducerea acesteia în termeni absoluţi prin creşterea ocupăriiurbane.Ocuparea populaţiei pe sectoare ale economieiStructura ocupării este <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> sensibilă la variaţiile creşterii economice. Actuala structură a ocupării înRomânia, diferită faţă <strong>de</strong> cea a UE-25, este rezultatul unui proces <strong>de</strong> restructurare economică lentă şi aalternanţei, în cursul perioa<strong>de</strong>i <strong>de</strong> tranziţie, a perioa<strong>de</strong>lor <strong>de</strong> creştere economică pozitivă cu perioa<strong>de</strong> <strong>de</strong>creştere economică negativă.În anul 2004 lucrau în industrie şi construcţii 31,2% din persoanele ocupate, pon<strong>de</strong>re în creştere faţă <strong>de</strong>anul 1999 (27,6%). În perioada 1999-2004, pon<strong>de</strong>rea populaţiei ocupate în sectorul agricol s-a redus cu10,2 puncte procentuale, <strong>de</strong> la 41,8% în 1999, la 31,6% în 2004.Pon<strong>de</strong>rea persoanelor ocupate în agricultură în totalul populaţiei ocupate a fost relativ constantă înperioada 1999-2001 (41,8% în 1999 şi 42,3% în 2001), pentru ca în perioada 2002-2004 să înregistreze oscă<strong>de</strong>re la 36,4%, 35,7% şi respectiv 31,6%.În servicii, pon<strong>de</strong>rea populaţiei ocupate a crescut cu 6,6 puncte procentuale în totalul populaţiei ocupate(<strong>de</strong> la 30,6% în 1999 la 37,2% în 2004), cea mai mare creştere înregistrându-se în forma <strong>de</strong> proprietatepublică (<strong>de</strong> la 58,9% în 1999 la 76,7% în 2004).Pon<strong>de</strong>rea populaţiei ocupate în sectorul public în totalul populaţiei ocupate a scăzut cu 6,5 puncteprocentuale în perioada analizată (<strong>de</strong> la 29,7% în 1999 la 23,2% în 2004). În cadrul acestui sectorpon<strong>de</strong>rea persoanelor ocupate în sectorul agricol şi în industrie şi construcţii a scăzut <strong>de</strong> la 5,6% în 1999la 2,9% în 2004 şi, respectiv, <strong>de</strong> la 35,5% în 1999 la 20,4% în 2004. În sectorul privat, în ramurile agricoleau lucrat 41,8% din totalul persoanelor ocupate în acest sector în anul 2004, pon<strong>de</strong>re ce a scăzut faţă <strong>de</strong>1999 (63,4%).În perioada 1997–2004, populaţia ocupată civilă 36 în sectorul agricol a scăzut în toate regiunile, scă<strong>de</strong>risemnificative fiind înregistrate în <strong>Nord</strong>–<strong>Est</strong> şi Sud. Această reorientare a forţei <strong>de</strong> muncă spre sectoareneagricole poate fi corelată cu crearea <strong>de</strong> noi locuri <strong>de</strong> muncă în urban, în contextul creşterii sectoruluiprivat în economie, dar şi al <strong>de</strong>clarării unor localităţi ca oraşe.Reflectând evoluţiile economiei româneşti, populaţia ocupată civilă în industrie şi construcţii a scăzut în2004 faţă <strong>de</strong> 1997 în majoritatea regiunilor ţării, făcând excepţie: Regiunea Vest, un<strong>de</strong> populaţia ocupatăîn industrie a înregistrat o uşoară creştere (plus 7,2 mii persoane) şi Regiunea Bucureşti-Ilfov, un<strong>de</strong> ritmul36 Populaţia ocupată civilă cuprin<strong>de</strong>, potrivit metodologiei balanţei forţei <strong>de</strong> muncă, toate persoanele care, în anul <strong>de</strong> referinţă,au <strong>de</strong>sfăşurat o activitate economico-socială aducătoare <strong>de</strong> venit, cu excepţia cadrelor militare şi a persoanelor asimilateacestora (personalul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului <strong>de</strong> Interne, Serviciului Român <strong>de</strong> Informaţii, militari în termen),a salariaţilor organizaţiilor politice, obşteşti şi a <strong>de</strong>ţinuţilor135
- Page 1 and 2:
GUVERNUL ROMÂNIEIPLANUL NAŢIONAL
- Page 3 and 4:
9.5. Infrastructura socială ......
- Page 5 and 6:
Este important de subliniat legătu
- Page 7 and 8:
I. ANALIZA SITUAŢIEI CURENTE1. SIT
- Page 9 and 10:
Indicatori comparativiRomânia - Un
- Page 11 and 12:
Structura administrativă şi regio
- Page 13 and 14:
asigurărilor sociale), cu implica
- Page 15 and 16:
descreşterii populaţiei urbane a
- Page 17 and 18:
34 ani, cele mai mobile persoane fi
- Page 19 and 20:
Cererea internă a reprezentat pe
- Page 21 and 22:
Rata anuală a inflaţiei60contribu
- Page 23 and 24:
Ratele medii anuale ale dobânzilor
- Page 25 and 26:
Totodată, stabilitatea macroeconom
- Page 27 and 28:
În perioada 1999-2004, ponderea po
- Page 29 and 30:
Numărul mediu anual al angajaţilo
- Page 31 and 32:
Evoluţia schimburilor comerciale
- Page 33 and 34:
1.3.8. Investiţiile străineInvest
- Page 35 and 36:
1.3.9. Perspective macroeconomice 2
- Page 37 and 38:
Intrarea României în piaţa unic
- Page 39 and 40:
Productivitatea muncii în industri
- Page 41 and 42:
Fluxurile ISD în ţările din Euro
- Page 43 and 44:
creşterea calificării profesional
- Page 45 and 46:
Slovenia, Polonia). Dezvoltarea ind
- Page 47 and 48:
Reducerea personalului în sectoare
- Page 49 and 50:
În încheiere, sunt de menţionat
- Page 51 and 52:
În general, parcurile industriale
- Page 53 and 54:
Rata de creştere a cifrei de aface
- Page 55 and 56:
Evoluţia participării IMM la expo
- Page 57 and 58:
Firme inovatoare, în funcţie de d
- Page 59 and 60:
absorb 26% din cheltuieli. Micro-î
- Page 61 and 62:
2.4.1. Infrastructura activităţii
- Page 63 and 64:
2.4.2. Finanţarea activităţilor
- Page 65 and 66:
Structura întreprinderilor inovati
- Page 67 and 68:
2.5. Tehnologia Informaţiei şi Co
- Page 69 and 70:
În privinţa infrastructurii infor
- Page 71 and 72:
Sistemul Electronic de Achiziţii P
- Page 73 and 74:
piaţa de software românească, re
- Page 75 and 76:
Evoluţia principalilor indicatori
- Page 77 and 78:
impactul lor în creşterea calită
- Page 79 and 80:
amenajărilor în punctele de belve
- Page 81 and 82:
3. INFRASTRUCTURA3.1. Infrastructur
- Page 83 and 84: Capacităţile de circulaţie la in
- Page 85 and 86: Evoluţia transportului de marfă19
- Page 88 and 89: Pentru îmbunătăţirea condiţiil
- Page 90 and 91: 3.1.7. Siguranţa traficuluiÎn dom
- Page 92 and 93: MTCT, în calitatea sa de organ de
- Page 94 and 95: Gaze naturaleCantitatea de gaze nat
- Page 96 and 97: În prezent, se află în funcţiun
- Page 98 and 99: Consumul intern brut de energie ele
- Page 100 and 101: România are un sector de termofica
- Page 102 and 103: absolut necesare. În cadrul acestu
- Page 104 and 105: modernizare realizate la nivelul un
- Page 106 and 107: Evoluţia nivelului de impurificare
- Page 108 and 109: provenite de la staţiile de epurar
- Page 110 and 111: Aproximativ o treime din suprafaţa
- Page 112 and 113: serviciile de salubritate), restul
- Page 114 and 115: Habitate naturale, specii sălbatic
- Page 116 and 117: conforme cerinţelor Directivei 200
- Page 118 and 119: În perioada 2000-2005 au fost apro
- Page 120 and 121: naţionale. Sistemul de învăţăm
- Page 122 and 123: sinusoidală este determinată, în
- Page 124 and 125: Cele mai ridicate nivele ale abando
- Page 126 and 127: moderne interactive, centrarea acţ
- Page 128 and 129: Aspectele legate de asigurarea cali
- Page 130 and 131: învăţământ a învăţământul
- Page 132 and 133: sectorul de activitate şi de local
- Page 136 and 137: de construire are o dinamică extra
- Page 138 and 139: comparativ cu anul precedent, menţ
- Page 140 and 141: valoare de 9,0%, comparativ cu 8,0%
- Page 142 and 143: volumul acesteia. În acelaşi timp
- Page 144 and 145: aderare (la data evaluării 2001-20
- Page 146 and 147: Deşi legislaţia în vigoare preve
- Page 148 and 149: clasele a IX-a şi a X-a, oferta de
- Page 150 and 151: perioada 2005-2008 vor continua să
- Page 152 and 153: ezidenţă, însă în urban sără
- Page 154 and 155: viaţă independentă, iar în curs
- Page 156 and 157: În anul şcolar 2002-2003 elevii r
- Page 158 and 159: ale sectoarelor municipiului Bucure
- Page 160 and 161: În perioada 1999-2004, ponderea po
- Page 162 and 163: demografici ai ţărilor civilizate
- Page 164 and 165: La naştere(în ani)Speranţa de vi
- Page 166 and 167: (0,73 decese la 100.000 locuitori
- Page 168 and 169: Durata medie de spitalizare (zile)
- Page 170 and 171: Nord-Vest 92,2% 1.864 2.087Centru 8
- Page 172 and 173: Contribuţia agriculturii la produc
- Page 174 and 175: Rata şomajului BIM - % 3,5 3,1 2,8
- Page 176 and 177: În concluzie, trebuie spus că în
- Page 178 and 179: grupa a II-a; în pădurile încadr
- Page 180 and 181: Prin volumul producţiilor realizat
- Page 182 and 183: distribuire a apei potabile în med
- Page 184 and 185:
În ceea ce priveşte agenţii econ
- Page 186 and 187:
Comerţul cu peşte şi produse din
- Page 188 and 189:
2002, Structura regională a PIBNor
- Page 190 and 191:
Disponibilitatea forţei de muncă
- Page 192 and 193:
Rata şomajului este diferită în
- Page 194 and 195:
eprezintă în toate regiunile pest
- Page 196 and 197:
Incubatoare de afaceri. La nivelul
- Page 198 and 199:
9.4. Diferenţe în accesul la infr
- Page 200 and 201:
9.5. Infrastructura socială9.5.1.
- Page 202 and 203:
Principala problemă a infrastructu
- Page 204 and 205:
Capacitatea de cazare la nivel regi
- Page 206 and 207:
Regiuni de dezvoltareAn CategorieNE
- Page 208 and 209:
Măsurile de restructurare a între
- Page 210 and 211:
Infrastructura edilitară urbană
- Page 212 and 213:
Lungimea străzilor orăşeneşti
- Page 214 and 215:
10. COOPERAREA TERITORIALĂ EUROPEA
- Page 216 and 217:
Elemente determinante complexe de n
- Page 218 and 219:
11.1.2. Administraţia publică loc
- Page 220 and 221:
ine pregătite (creştere de aproap
- Page 222 and 223:
În acest sens, un pas important î
- Page 224 and 225:
11.2. Sistemul judiciarSistemul jud
- Page 226 and 227:
12. SITUAŢIA DEZVOLTĂRII SPAŢIAL
- Page 228 and 229:
acest context sunt considerate în
- Page 230 and 231:
- pregătirea pentru a face faţă
- Page 232 and 233:
%100,090,080,070,060,050,040,030,02
- Page 234 and 235:
România este prezentă la scară e
- Page 236 and 237:
III. STRATEGIA DE DEZVOLTAREVIZIUNE
- Page 238 and 239:
În acest context, vor fi susţinut
- Page 240 and 241:
Vor fi susţinute, totodată, inves
- Page 242 and 243:
REFLECTAREA SCHEMATICĂ A VIZIUNII
- Page 244 and 245:
244
- Page 246 and 247:
Cercetarea ştiinţifică are de su
- Page 248 and 249:
1.2.2. Obiective specifice• Creş
- Page 250 and 251:
Promovarea produselor şi serviciil
- Page 252 and 253:
Pentru creşterea competitivităţi
- Page 254 and 255:
Politici UEGreen Paper on Energy Ef
- Page 256 and 257:
Politici naţionaleStrategia naţio
- Page 258 and 259:
noi, cu impact nociv asupra mediulu
- Page 260 and 261:
P2. DEZVOLTAREA ŞI MODERNIZAREA IN
- Page 262 and 263:
atingerea obiectivului de dezvoltar
- Page 264 and 265:
Modernizarea şi construcţia de in
- Page 266 and 267:
Modernizarea şi construcţia reţe
- Page 268 and 269:
dezvoltarea reţelelor de transport
- Page 270 and 271:
poate exercita rolul internaţional
- Page 272 and 273:
Pe baza concluziilor Programului Ma
- Page 274 and 275:
P3. PROTECŢIA ŞI ÎMBUNĂTĂŢIRE
- Page 276 and 277:
Costurile necesare pentru conformar
- Page 278 and 279:
satisfăcătoare. Conţinutul de nu
- Page 280 and 281:
- Reglementarea şi controlul activ
- Page 282 and 283:
3.2. OBIECTIVE3.2.1. Obiectivul glo
- Page 284 and 285:
Proiectele ce vor fi finanţate în
- Page 286 and 287:
Următoarele tipuri de acţiuni sun
- Page 288 and 289:
COERENŢA CU POLITICILE UEPolitici
- Page 290 and 291:
3.5. CONTRIBUŢIA LA OBIECTIVELE OR
- Page 292 and 293:
P4. DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE, P
- Page 294 and 295:
profesională continuă (CVTS2) 112
- Page 296 and 297:
doresc să înceapă o afacere. Cu
- Page 298 and 299:
O bună guvernare presupune atât i
- Page 300 and 301:
În cadrul acestui domeniu vor fi i
- Page 302 and 303:
4.3.2. Promovarea ocupării depline
- Page 304 and 305:
întâmpină greutăţi de reactiva
- Page 306 and 307:
participare la acestea. De asemenea
- Page 308 and 309:
4.4. COERENŢA CU POLITICILE UE ŞI
- Page 310 and 311:
Politici UEPolitica de Coeziune pen
- Page 312 and 313:
Politici naţionaleStrategia Guvern
- Page 314 and 315:
P5. DEZVOLTAREA ECONOMIEI RURALE Ş
- Page 316 and 317:
pondere de 59,6%), în timp ce pie
- Page 318 and 319:
prevederi legale privind proprietat
- Page 320 and 321:
În acest sens, s-au identificat ur
- Page 322 and 323:
Conceptul dezvoltării durabile a s
- Page 324 and 325:
Realizarea acestei părţi componen
- Page 326 and 327:
Luând în considerare problemele
- Page 328 and 329:
• Promovarea parteneriatelor urba
- Page 330 and 331:
Alte măsuri sprijină zonele defav
- Page 332 and 333:
Grad scăzut de atractivitate a reg
- Page 334 and 335:
din punct de vedere economic şi so
- Page 336 and 337:
locale şi a organismelor regionale
- Page 338 and 339:
Pentru maximizarea impactului acest
- Page 340 and 341:
Infrastructura de sănătate şi as
- Page 342 and 343:
Pentru atingerea obiectivului acest
- Page 344 and 345:
Investiţiile în turism şi cultur
- Page 346 and 347:
Cooperare transfrontalieră• dezv
- Page 348 and 349:
COERENŢA CU POLITICILE UEPolitici
- Page 350 and 351:
IV. PROGRAMAREA FINANCIARĂPrograma
- Page 352 and 353:
Cofinanţarea proiectelor de invest
- Page 354 and 355:
V. IMPLEMENTAREAPlanul Naţional de
- Page 356 and 357:
sunt reprezentanţi la nivel de dec
- Page 358 and 359:
În conformitate cu prevederile HG
- Page 360 and 361:
4. Monitorizarea şi evaluarea PNDI
- Page 362 and 363:
Grup de lucru tematicAnaliză macro
- Page 364 and 365:
În vederea protejării utilizării
- Page 366 and 367:
VII. EVALUAREA EX-ANTE1. IMPACTUL M
- Page 368 and 369:
iii) Agregarea fondurilorDupă cum
- Page 370 and 371:
- cheltuieli (consumul privat, cons
- Page 372 and 373:
2. EVALUAREA DE MEDIUEvaluarea de m
- Page 374 and 375:
sectoriale trebuie să urmărească
- Page 376 and 377:
activităţi economice care nu sunt
- Page 378:
Priorităţi PNDObiective demediuPr