Planul Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013 - Inforegio Nord-Est

demografici ai ţărilor civilizate, în acelaşi timp cu scăderea patologiei specifice ţărilor subdezvoltate. Se vaurmări cu precădere îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale prin reabilitarea infrastructurii serviciilor desănătate şi prin creşterea capacităţii şi calităţii sistemului medical de urgenţă la nivelul fiecăreia din cele 8regiuni ale ţării.7.1. Dinamica fenomenelor demografice sub incidenţa stării de sănătate a populaţieiÎn ultima decadă, analiza datelor statistice relevante prezintă o evoluţie defavorabilă a celor treicomponente majore ale dinamicii populaţiei - natalitatea, mortalitatea şi migraţia externă, cu deteriorareaîntregii construcţii demografice şi tendinţa de intrare într-un iminent derapaj demografic, rezultante directeori indirecte ale întregului context politic, economic şi social al tranziţiei. În acest cadru, incapacitateasistemului de sănătate de a reacţiona adecvat şi concertat la aceste provocări, a avut un rol important înevoluţia datelor prezentate mai jos.201510 10,411,818,610,511,418,69,811,618,49,712,417,39,812,316,710,0 11,916,850-5-1,4-0,9-1,8-2,7-2,5-1,91999 2000 2001 2002 2003 2004Natalitate/1000 loc Mortalitate/1000 loc Spor natural/1000 loc Mortalitate infantilă /1000 născuţi viiSursa: Institutul Naţional de StatisticăNatalitatea este în scădere drastică, de la 16,0 născuţi vii la 1000 de locuitori în anul 1989, la 10,5‰ înanul 2000 şi 10,0‰ în anul 2004. Această perioadă înregistrează cei mai scăzuţi indicatori de natalitate şifertilitate din istoria modernă a României, fenomen demografic de mare gravitate şi cu impact socioeconomicmajor pe termen mediu şi lung. Din cele 8 regiuni de dezvoltare, la nivelul anului 2004, cea maimare natalitate se înregistrează în regiunea Nord-Est (11,7 născuţi-vii la 1000 locuitori), cea mai micăfiind în regiunea Sud-Vest (8,9 născuţi-vii la 1000 locuitori) şi în Bucureşti (9,0 născuţi-vii la 1000locuitori).Comparativ cu media UE-15 pentru natalitate, care este caracterizată de o oarecare stabilitate (10,65născuţi-vii la 1000 locuitori în 1999, 10,63 născuţi-vii la 1000 locuitori în 2001), România înregistrează oscădere semnificativă a natalităţii în ultimii 4 ani de la 10,45 născuţi-vii la 1000 locuitori în 1999 la 9,66născuţi-vii la 1000 de locuitori în 2002, fără a exista posibilitatea concretă de ameliorare a acestei situaţiiîn viitorul apropiat. De asemenea, această tendinţă este similară şi la nivelul celor 10 noi state membre,valoarea mediei NSM-10 pentru natalitate fiind relevantă în acest sens (de la 9,92 născuţi-vii la 1000locuitori în 1999 la 9,20 născuţi-vii la 1000 locuitori în 2002).Fertilitatea feminină per total este în scădere, de la 40,3 născuţi-vii la 1000 locuitori în anul 2000 la 38,4născuţi-vii la 1000 locuitori în 2004, cu o deplasare a indicatorului către grupele superioare de vârstă,cauzele acestei schimbări fiind în cea mai mare parte de ordin economic şi social (creştere a vârstei lacăsătorie, posibilitatea de a controla numărul şi frecvenţa naşterilor etc.).162