Planul Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013 - Inforegio Nord-Est

distribuire a apei potabile în mediul rural, iar lungimea acestor reţele a crescut de la 14.452,8km în 1998 la18.428,3km în 2003 (creşterea de 27,5% este mult mai mare comparativ cu media pe total ţară de 15,4%,şi respectiv faţă de creşterea de 7,3% din mediul urban). În anul 2003, s-a ajuns ca din totalul lungimiiacestor reţele, 43,6% să fie situate în mediul rural şi 56,4% în cel urban.În privinţa canalizării, decalajul este încă foarte mare între rural şi urban. Astfel, în 2003, în oraşe exista93,2% din lungimea totală a conductelor, iar în sate numai 6,8%.Deşi energia termică este foarte puţin folosită în mediul rural - doar aproximativ 0,5% din totalul energieitermice este distribuită în aceste zone. Cauza este reprezentată de faptul că multe din uzinele careproduceau această energie şi o distribuiau satelor din apropiere fie şi-au redus activitatea, fie au renunţatla furnizarea acestor servicii.Infrastructura de transport. În ceea ce priveşte căile rutiere, la începutul perioadei predominau calungime drumurile comunale, pentru ca în anul 2000 majoritatea să fie deţinută de cele judeţene, întrucât oparte din drumurile comunale au fost trecute în categoria drumurilor judeţene. La nivelul anului 2003, înRomânia, numai 10,2% din drumurile judeţene şi comunale erau modernizate şi 29,2% erau realizate cuîmbrăcăminte uşoară rutieră.Infrastructura de telecomunicaţii. În domeniul telecomunicaţiilor, pentru mediul rural se înregistrează oreducere cu 22,9% a numărului unităţilor de poştă şi telefonie–telegrafie, de la 8.410 unităţi în 1998 la6.488 unităţi în anul 2003, ca urmare, în principal, a introducerii sistemelor perfecţionate, automate, întelefonie, care înlocuiesc vechile centrale telefonice.Infrastructura de sănătate. Analizând numărul principalelor unităţi sanitare (policlinici, dispensare), înperioada 1999-2004, se constată o evoluţie generală descendentă, mai accentuată însă pentru rural, întimp ce în mediul urban, spitalele şi sanatoriile TBC au o evoluţie pozitivă. Astfel, în 2004 mai funcţionau înmediul rural doar 79,7% dintre spitalele existente în 1999 şi 20,1% dintre dispensarele medicale. Numărulfarmaciilor şi punctelor farmaceutice a crescut cu 16 unităţi comparativ cu anul 1999.În perioada 1999–2004 s-au înregistrat fluctuaţii cu amplitudine scăzută cu privire la numărul diferitelorcategorii de personal sanitar din mediul rural. Astfel, faţă de anul 1999, numărul de medici s-a diminuat cuaproximativ 7,5% de la 5.979 la 5.531, iar personalul sanitar mediu a scăzut cu cca. 15% de la 15.607 la12.692. Numărul stomatologilor din mediul rural a crescut cu 50,3% în intervalul analizat, aceeaşi tendinţăînregistrând-o şi numărul de farmacişti care a crescut cu 31,9%. Acest fenomen s-a datorat amplificăriiactivităţilor private din cele două domenii. Pentru personalul sanitar mediu şi auxiliar, se înregistreazădiminuări constante ale numărului celor două categorii de personal sanitar, astfel încât în 2004 se ajungela o pierdere relativă de 18,7% şi respectiv 17,8% faţă de 1999.Deşi peste 40% din populaţia ţării locuieşte în spaţiul rural, mai puţin de 15% din personalul sanitar detoate nivelurile deserveşte această populaţie. Această situaţie face ca unui medic să-i revină în rural, înmedie, 1.735,8 persoane în 2004, cu 69,3 persoane mai mult decât în 1999.Infrastructura de învăţământ. Numărul absolvenţilor din învăţământul liceal de profil agricol a scăzut înperioada 1998-2004 de la 10.314 în anul 1998/1999 la 2.520 în anul 2003/2004, reprezentând doar24,41% din valoarea anului de referinţă. Prin urmare, şi ponderea absolvenţilor din învăţământul licealagricol în total absolvenţi de liceu înregistrează o tendinţă descrescătoare, de la 5,64% în 1999 la 1,46% în2004.182