Planul Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013 - Inforegio Nord-Est

descreşterii populaţiei urbane a reprezentat-o migraţia atât către mediul rural, cât şi în afara ţării. Aceastaa fost determinată de declinul economic, în urma căruia o parte din locuitori au părăsit oraşele în carerămăseseră fără locuri de muncă. În paralel, la descreşterea populaţiei urbane au contribuit şi altefenomene demografice (de exemplu sporul natural negativ), însă amploarea acestora a fost mult mairedusă.Deschiderea graniţelor şi accesul liber al populaţiei peste hotare a afectat unele din oraşele situate înTransilvania şi Banat, cu o pondere importantă a populaţiei germane. Emigrarea masivă a acestora a fostmai puţin evidentă la nivelul marilor oraşe din zonele respective, dar foarte pregnantă în cazul unor oraşemici şi mijlocii.Fenomenul de îmbătrânire demografică este mai accentuat în mediul rural decât în urban. La 1 ianuarie2005 aproape 19% din populaţia rurală a depăşit vârsta de 65 ani, din care cea mai mare parte oreprezintă femeile. Vârsta medie a populaţiei din mediul rural este de 39,4 ani, cu 1,7 ani mai mare decâtcea urbană (37,7 ani). În mediul urban, vârsta medie a populaţiei feminine este cu 2,4 ani mai mare decâtcea a populaţiei masculine, iar în mediul rural cu 3,3 ani.Evoluţiile demografice din ultimul an au marcat scăderea populaţiei în centrele urbane din categoria celorcu peste 300.000 locuitori, accentuând şi mai mult discrepanţa între capitală şi centrele considerate deprim rang în reţeaua de localităţi a României, conform Planului Naţional de Amenajare a Teritoriului,Secţiunea 4–Reţeaua de Localităţi. În aceste condiţii, în context regional sistemul urban românesc seconfruntă cu fenomenul de hipertrofiere e xcesivă a capitalei şi scăderea semnificativă a populaţiei dincelelalte oraşe mari ale ţării, care ar trebui să fie nuclee importante pentru funcţionareaşi susţinerea reţeleinaţionale de localităţi. Această scădere are drept consecinţă scăderea rolului şi funcţiilor lor în teritoriu,determinând slăbirea potenţialului de dezvoltare în întreaga arie de influenţă.Bucureştiul, cu cele aproape 2 mil. de locuitori, ocupă lo cul 6 între metropolele europene şi are cea mainumeroasă populaţie între marile oraşe din estul Europei, ceea ce determină atracţia preferenţială ainvestiţiilor şi întărirea rolului său de metropolă economică a ţării.1.2.4. MigraţiaSchimbările în fluxurile migratorii au constituit, pe lângă sporul natural negativ, cea de-a doua cauză care ainfluenţat actualele structuri ale populaţiei României. În special migraţia unor categorii importante dinpopulaţia României (cu precădere populaţia înalt calificată şi pregătită) s-a intensificat.Migraţia externă a fost unul din factorii care au contribuit la scăderea numerică a populaţiei, generând unsold negativ însemnat. După explozia fluxului migraţiei externe din 1990, numărul emigranţilor a scăzuttreptat până la cifre nesemnificative (13.082 persoane în anul 2004, de 7 ori mai puţin decât în 1990).Principalii indicatori ai migraţiei externe1990 2001 2002 2003 2004Soldul migraţiei externe- număr (mii) -86,8 0,4 -1,6 -7,4 -10,1- la 1000 locuitori -3,7 0,02 -0,07 -0,34 -0,47Masculin (la 1000 locuitori) -3,5 0,03 -0,03 -0,25 -0,31Feminin (la 1000 locuitori) -4,0 0,01 -0,12 -0,42 -0,62Emigranţi- număr (mii) 96,9 9,9 8,2 10,7 13,1- la 1000 locuitori 4,20 0,44 0,37 0,49 0,60Sursa: Institutul Naţional de Statistică15