Planul Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013 - Inforegio Nord-Est

anul 2000 şi la 203,0 în 2004. România se situează la acest indicator sub media UE-15 (180,98 decese la100.000 locuitori în 2001) şi media NSM-10 (222,41 decese la 100.000 locuitori în 2002), cu excepţiaratei de mortalitate standardizată pentru cancerul de col uterin care în România are valori (15,37 decesela 100.000 femei în 2002) de două ori mai ridicate decât media NSM-10 (7,83 decese la 100.000 femei în2002) şi de până la şase ori mai ridicate decât media UE-15 (2,45 decese la 100.000 femei în 2001).Mortalitatea prin boli ale aparatului digestiv reprezintă a treia cauză majoră de deces în România,prezentând valori în creştere, situate la dublul mediei UE-15. În anul 2004 numărul de decese prin boli aleaparatului digestiv a fost de 69,8/100.000 de locuitori (media UE-15 este de 30,68/100.000).Mortalitatea prin bolile aparatului respirator reprezintă a patra cauză de deces în România, fenomen cu oevoluţie descendentă pe parcursul ultimilor trei decenii, dar care prezintă în continuare valori dublecomparativ cu media UE. În anul 2004 numărul de decese prin boli ale aparatului respirator a fost de63,1/100.000 de locuitori (media UE-15 este de 48/100.000).Leziunile traumatice, otrăvirile şi celelalte consecinţe ale cauzelor externe reprezintă a cincea cauză dedeces, fenomen cu o evoluţie descendentă pe parcursul ultimilor 10 ani. În anul 2004 numărul de deceseprin leziuni traumatice, otrăviri şi alte consecinţe ale cauzelor externe a fost de 62,1/100.000 de locuitori(media UE-15 este de 38/100.000).Diferenţele dintre valorile ratelor standardizate de mortalitate specifică pentru România şi media UE-15 şimedia NSM-10 arată deficienţe grave de accesibilitate la serviciile medicale (servicii specializateinsuficiente, concentrarea acestora în zone industrializate, ineficienţa serviciilor de ambulanţă,infrastructura nedezvoltată, grad redus de urbanizare a anumitor regiuni, mijloace materiale insuficientepentru plata medicamentelor, plăţi informale), slaba eficienţă a acestora (insuficienta coordonare aprogramelor pentru aceste grupe de afecţiuni, utilizarea unor scheme de tratament care nu sunt bazatepe dovezi, programe necorelate între ele pentru o mai mare eficienţă, screening neperformant pentruafecţiuni majore), coroborate cu un grad nepermis de scăzut al educaţiei sanitare a populaţiei(prezentarea tardivă la medic, insuficienta cunoaştere a factorilor de risc), în special în mediul rural, undenivelul indicatorilor este cel puţin dublu faţă de mediul urban.Mortalitatea prin boli infecţioase şi parazitare, deşi a prezentat o tendinţă descrescătoare pe parcursulultimului deceniu, se situează la valori duble faţă de media UE-15 şi valori triple faţă de media NSM-10. Înanul 2004 numărul de decese prin boli infecţioase şi parazitare a fost de 13,4/100.000 de locuitori (mediaUE-15 a fost de 8/100.000 locuitori şi media NSM-10 a fost de 5,86/100.000 de locuitori). În acelaşi an,rata mortalităţii standardizate pentru infecţii respiratorii acute, pneumonie şi gripă la copii sub 5 ani a fostde 122,06/100.000 copii, de aproximativ 85 de ori mai mare decât media UE-15 care a fost de1,63/100.000 copii). Valorile nepermis de mari ale mortalităţii prin boli infecţioase respiratorii şi bolidiareice la copiii între 0-5 ani se explică prin prezenţa în această categorie a unui număr mare de copiiinstituţionalizaţi, copii proveniţi din familii dezorganizate sau care trăiesc sub pragul minim de sărăcie şi acopiilor cu internări multiple în spital. Pe de altă parte, condiţiile de igienă precare din locuinţe,supraaglomerarea, alimentaţia deficitară, lipsa facilităţilor medicale şi a personalului medical specializat înzonele defavorizate contribuie la menţinerea acestor valori ridicate.Mortalitatea prin tuberculoză reprezintă o situaţie deosebită în România. Aceasta a avut o evoluţiedescrescătoare până în anii ´80 (3,7 decese la 100.000 locuitori), după care a început să creascăprogresiv, atingând 5,6 decese în 1989 şi un maxim de 11,8 în 1997, ajungând apoi în anul 2004 la 9,6 la100.000 locuitori. Cele mai mari valori de mortalitate se înregistrează la grupe de populaţie în vârstă demuncă (35-44 de ani şi 55-64 de ani). Sunt afectaţi mai ales bărbaţii, cu 16,2 decese la 100.000 locuitorifaţă de 3,4 la 100.000 locuitori la femei (anul 2004). Media UE-15 are o tendinţă descrescătoare lentă165