Planul Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013 - Inforegio Nord-Est

înfiinţate contribuie prea puţin la dezvoltarea economică sau culturală a comunităţilor în care se aflălocalizate, iar unele universităţi private şi-au extins infrastructura logistică şi numărul de studenţi fără a-şiforma un personal didactic şi de cercetare corespunzător, bazându-se încă pe cel al universităţilor publiceexistente.Asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitarÎn învăţământul preuniversitar, pe lângă acreditarea furnizorilor de educaţie, principala formă de asigurarea calităţii a reprezentant-o inspecţia şcolară.Inspecţia şcolară, cea mai importantă formă de control, de evaluare şi de consiliere a inspectoratelorşcolare şi a unităţilor de învăţământ, este asigurată de inspectoratele şcolare judeţene/al MunicipiuluiBucureşti şi de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, prin personalul de specialitate.În contextul realizării unui nou management, specific reformei, managementul calităţii - în care autonomiaşi responsabilitatea tind să devină componente funcţionale ale procesului de învăţământ, s-a pus un mareaccent pe reconsiderarea rolului/funcţiilor inspecţiei şcolare. Aceasta este îndreptată către mecanismelespecifice procesului de învăţământ, generatoare de disfuncţii: circulaţia informaţiei în sistem, dinamicaformării continue a profesorilor, modul în care, în cazul disciplinelor opţionale, oferta şcolară corespunderesurselor materiale şi umane etc.Activităţile derulate de Consiliul Naţional pentru Curriculum şi de Direcţia Generală pentru ÎnvăţământPreuniversitar din MEdC, înscrise în programul de reformă curriculară, au ca obiectiv principal adaptareaCurriculumului Naţional – cu respectarea principiilor continuităţii şi calităţii – la noua structură aînvăţământului obligatoriu.Evaluările naţionale – indicatori ai calităţiiÎn anul 2004, examenele naţionale din învăţământul preuniversitar au fost: testele naţionale desfăşurate,conform legii, într-o singură sesiune (iunie-iulie) şi examenul de bacalaureat, desfăşurat în două sesiuni(sesiunea iunie-iulie şi sesiunea august-septembrie).La testele naţionale, procentul de promovabilitate a fost de 78,74% înainte de contestaţii şi, respectiv, de79,27%, după contestaţii. Anul 2004 a fost primul an în care testele naţionale au înlocuit examenul naţionalde capacitate, conform prevederilor Legii învăţământului. Comparativ cu rezultatele obţinute în aniianteriori la capacitate, rezultatele din anul 2004 la testele naţionale se înscriu într-o tendinţă de stabilitate,cu mici variaţii nesemnificative statistic. Astfel, în 2003, procentul de promovabilitate a fost de 73,98% înprima sesiune şi respectiv de 68,62% la cea de-a doua sesiune, faţă de un procent de promovabilitate de76,98% în anul 2000.La bacalaureat, în anul 2004, în sesiunea iunie-iulie, procentul de promovabilitate a fost de 89,23% înaintede contestaţii şi, respectiv de 89,76% după contestaţii, menţinându-se tendinţa puternic descendentă, arezultatelor mai slabe din cea de-a doua sesiune. Astfel, în anul 2003, în prima sesiune, promovabilitatea afost de 73,98%, iar în cea de-a doua, de 57,42%; în 2001, la prima sesiune procentul a fost de 86,28%, iarla cea de-a doua de 73,94%. În ansamblu însă, rezultatele se înscriu într-o plajă relativ stabilă pentru unexamen naţional de anvergura şi cu miza Bacalaureatului, variaţiile de la an la an fiind necesar a ficorelate, pentru o analiză mai profundă, cu o serie multiplă de factori, precum: mărimea cohortei, numărulde elevi absolvenţi, numărul candidaţilor înscrişi, procentele de promovabilitate pe discipline de examen,eventual grupate pe profilurile absolvite etc.Gradul de promovabilitate în învăţământul primar şi gimnazial a înregistrat diferenţe pe medii de rezidenţă:97,2% în mediul urban şi 95,6% în mediul rural. Se constată diferenţe semnificative în funcţie de forma de129