Planul Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013 - Inforegio Nord-Est

În rândul populaţiei de etnie romă se înregistrează deficienţe majore în ceea ce priveşte calificareaprofesională. Aproximativ jumătate dintre romi nu au nici o meserie sau practică activităţi care nu necesităo calificare prealabilă prin sistemul formalizat de pregătire profesională. Proporţia mare de zilieri, 41,7%din totalul populaţiei de romi, indică faptul că aceştia se află într-o situaţie dificilă în ceea ce priveşteocuparea şi, implicit, procurarea veniturilor minime necesare satisfacerii nevoilor de bază 55 . Acesteaspecte se reflectă în cuantumul foarte redus al veniturilor familiilor de romi, precum şi în faptul că 16,8%nu au nici un fel de venituri 56 .Sunt multe persoane care nu au avut deloc experienţa unei activităţi economice recunoscută legal sau auavut o participare limitată, întreruptă de lungi perioade de şomaj (mai mult de 50% dintre romi seîncadrează într-o perioadă de şomaj ce depăşeşte 27 de luni calendaristice 57 , în timp ce proporţiasalariaţilor este foarte redusă (doar 13% din venitul mediu al familiilor de romi, jumătate faţă de începutulperioadei de tranziţie). Principalele surse de venit sunt cele ocazionale, predominant din economiainformală, care nu pot asigura decât o supravieţuire precară: activităţi ocazionale, ca zilieri, activităţieconomice în propria gospodărie/ca zilieri în alte gospodării individuale. O parte importantă a veniturilorfamiliilor de romi provin din beneficiile sociale.Potrivit unor studii mai recente, rata reală a şomajului în rândul comunităţii rome este de doar 24%deoarece foarte mulţi romi activează în economia subterană. Potrivit aceloraşi surse, circa 16% dintrepersoanele de etnie romă trăiesc exclusiv din ajutorul social primit de la statul român 58 . În ceea ce priveşteocuparea femeilor rome, se remarcă o serie de discrepanţe în comparaţie cu situaţia bărbaţilor. Astfel, dintotalul populaţiei rome ocupate, femeile reprezintă mai puţin de o treime 59 . De asemenea, pondereacasnicelor în rândul femeilor rome este de circa 4 ori mai mare decât media naţională 60 .Totodată, începând cu anul 2001, ANOFM a cuprins în programul anual de acţiuni pentru creştereagradului de ocupare a forţei de muncă, ca grup ţintă, şi persoanele de etnie romă.Educaţia copiilor romiCondiţiile precare de viaţă şi veniturile scăzute se reflectă negativ şi în situaţia educaţională a minorităţiirome. Astfel, abandonul şcolar şi neşcolarizarea au o frecvenţă mai mare decât media naţională în rândulelevilor romi. Aproape 12% dintre copiii în vârstă de 7-16 ani au întrerupt şcoala înainte de finalizareaînvăţământului obligatoriu, iar 18% sunt neşcolarizaţi. Per total, peste 80% dintre copii neşcolarizaţi suntromi 61 . Mai mult de o treime din romi (38,6%) sunt analfabeţi funcţional 62 . Pe lângă motivele materiale (denatură economică sau logistică), nivelul de educaţie al generaţiilor anterioare contribuie şi el la gradulscăzut de participare şcolară al generaţiilor actuale de copii romi. De asemenea, lipsa educaţiei preşcolareşi deficienţele de cunoaştere a limbii române de către mulţi copii romi le afectează performanţele şcolare.În aceeaşi ordine de idei, trebuie menţionate şi anumite practici discriminatorii din partea cadrelor didacticeşi a elevilor ne-romi. Toate aceste aspecte au drept rezultat incapacitatea multor copii romi de a se integraîn mediul educaţional.55 Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, "Indicatori privind comunităţile de romi din România", Bucureşti, 2002, pag. 12.56 Barometrul Relaţiilor Etnice, program al Centrului de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală, realizat de Metro MediaTransilvania, octombrie 2002.57 Recensământului populaţiei şi locuinţelor din anul 2002.58 Vezi Dena Ringold, Mitchell A. Orenstein, Erika Wilkens “Roma in an expanding Europe-Breaking the poverty cycle”Conference Edition, Washington, 2003, pag. 73.59 Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, "Indicatori privind comunităţile de romi din România", Bucureşti, 2002.60 Ibidem61 Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, UNICEF,"Participarea la educaţie a copiilor romi", Bucureşti, 2002, pag. 47.62 „Romii în România 2002”, CASPIS.155