Planul Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013 - Inforegio Nord-Est

învăţământ a învăţământului gimnazial: 96,5% pentru învăţământul de zi şi 66,5% pentru cel cu frecvenţăredusă. În învăţământul primar gradul cel mai ridicat de promovabilitate s-a înregistrat la clasa a III-a(98,2%), iar cel mai scăzut la clasa I (94,7%). În învăţământul gimnazial, cea mai mare pondere a elevilorpromovaţi a fost înregistrată la clasa a VIII-a (97,7% în mediul urban, 96,7% în mediu rural)), iar cea maiscăzută la clasa a V-a (94,2%).În învăţământul liceal public, la sfârşitul anului şcolar 2003-2004, gradul de promovabilitate a fost de 98%,mai ridicat decât la liceele din sistemul privat şi cooperatist (97,4%). Un grad ridicat de promovabilitate s-aînregistrat în liceele cu profil militar (99,8%), pedagogic (99,4%), teologic (99,2%), de muzică şi arteplastice (99,1%) din filiera vocaţională şi mai scăzut, la liceele cu profil agro-montan (96,6%), profil tehnic(96,4%) şi agricol (95,8%) din filiera tehnologică.4.3.3. Corelarea ofertei sistemului educaţional şi de formare profesională cu nevoile de pe piaţamunciiPreocupările privind calitatea învăţământului şi prevederile noului cadru legislativ constituie premise pentruasigurarea unei corelări corespunzătoare între obiectivele educaţionale şi nevoile de dezvoltare economicăşi socială specifice unei economii bazate pe cunoaştere. Unul dintre elementele centrale ale reformeiînvăţământului preuniversitar a fost elaborarea şi implementarea unui nou curriculum la nivel naţional.Accentul a fost pus pe dimensiuni şi principii specifice: orientarea educaţiei către dezvoltareacompetenţelor, abilităţilor şi aptitudinilor, o ofertă educaţională mai flexibilă, posibilitatea de a realizaparcursuri şcolare individualizate; introducerea unor mijloace noi de selectare şi organizare a conţinutuluidisciplinelor de învăţământ, adaptarea acestui conţinut al învăţării la cerinţele vieţii cotidiene şi lacaracteristicile pieţei forţei de muncă; responsabilizarea partenerilor sociali la probleme legate de educaţie.În acest context, au fost adoptate noile programe şcolare şi programele cadru pentru învăţământulobligatoriu, profesional şi liceal.Analizând datele prezentate, se poate constata creşterea numărului absolvenţilor calificaţi în domeniulservicii, precum şi scăderea celor calificaţi în agricultură. Cauza creşterii absolvenţilor calificaţi în domeniulservicii este reprezentată de investiţiile, străine şi naţionale, realizate în acest domeniu, care au generataşteptări cu privire la sporirea şanselor de ocupare. Dacă în anul şcolar 1998/1999 numărul absolvenţilorînvăţământului teoretic era de 76.791 elevi, iar cel al învăţământului profesional şi tehnic era de 157.521elevi, în anul şcolar 2003/2004 numărul absolvenţilor învăţământului teoretic era de 84.740 în comparaţiecu 152.464 absolvenţi ai învăţământului profesional şi tehnic. Aceasta arată o creştere a interesului faţă deînvăţământul teoretic datorată scăderii locurilor de muncă pentru calificările dobândite prin învăţământulprofesional şi tehnic, precum şi a creşterii numărului de locuri în învăţământul superior.În ceea ce priveşte situaţia absolvenţilor învăţământului universitar pe domenii ocupaţionale, în perioada1998-2004 situaţia nu s-a modificat semnificativ. Astfel se înregistrează o creştere a numărului deabsolvenţi pregătiţi pentru domeniul ocupaţional al serviciilor şi o constanţă a celor pregătiţi pentrudomeniile industrial şi agricol.Corelarea ofertei educaţionale cu cererea pieţei muncii se realizează şi prin modul de fundamentare acifrei de şcolarizare. În învăţământul preuniversitar cifra de şcolarizare se realizează potrivit metodologiiloraprobate de MEdC, pe baza nevoilor de dezvoltare economică identificate la nivel judeţean deinspectoratele şcolare împreună cu partenerii sociali. Din anul şcolar 1998-1999, partenerii sociali participăinstituţionalizat la avizarea ofertei de şcolarizare prezentată pe profiluri de şcolarizare, în cadrulComitetelor Locale de Dezvoltare a Parteneriatului Social în Învăţământul Profesional şi Tehnic (CLDPS).Un impediment considerabil în calea planificării ofertei de formare profesională este incapacitatea factorilorimplicaţi de a face distincţia între cererea de forţă de muncă pe termen scurt şi pe termen lung. Se pune130