Planul Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013 - Inforegio Nord-Est

populaţie cu venituri agricole. Aceasta va fi destul de dificil, în condiţiile în care în ţara noastră înregistrărilestatistice şi Registrul Comerţului pun în evidenţă numai locurile de muncă de pe teritoriul fiecărei localităţi,nu şi ocupaţia locuitorilor navetişti. Pe de altă parte, procesele social-economice şi politice din ultimeledecenii au transformat deja în urban statutul multor localităţi rurale din imediata vecinătate a marilor oraşepe cu totul alte criterii; aceste schimbări nu sunt de natură să sprijine o dezvoltare durabilă reală.Factorul competitivitate este analizat în legătură cu amplasarea teritorială a combinaţiilor de activităţieconomice, resurse şi servicii de dezvoltare competitive şi cu potenţial competitiv, precum şi cu evoluţiastructurii sectoarelor economice; sunt luate în considerare aspectele privind distribuţia spaţială aavantajelor competitive, a polilor şi zonelor competitive şi sprijinirea funcţionării acestora pentru a atingeindicatorii europeni specifici.Implicaţiile spaţiale se referă la pregătirea suportului strategic de planuri/scheme directoare privindamenajarea teritoriului naţional, aferente apariţiei unor noi forme de agregare şi specializare a activităţilordin cadrul celor trei sectoare: necesitatea identificării reţelei naţionale de centre de importanţăinternaţională pentru procesarea şi distribuţia produselor agricole; constituirea unui sistem de cooperare acomunelor rurale cu centrele lor urbane de mici dimensiuni şi complementare ca servicii, ca partener dedialog cu statul, regiunea sau aglomeraţiile urbane în programele vizând dezvoltarea; precizarea ariilor dedezvoltare economică şi a profilului acestora, concentrări de activităţi de cercetare–dezvoltare şiînvăţământ superior (parcuri ştiinţifice şi tehnologice, poli ai inteligenţei), concentrări de parcuri industrialesau de mari industrii, constituirea platformelor logistice cu rol regional-european sau naţional, concentrăride funcţiuni metropolitane de anvergură internaţională şi regional-europeană. Dezvoltarea reţelei principalede centre de servicii şi industrie de vârf a ţinut seama de pachete specifice de criterii şi indicatori privindaccesibilitatea, resursele, serviciile, conexiunile, nivelul de dotare al localităţilor, raportul cu pieţele dedesfacere, calitatea cadrului natural, a cadrului construit; prestigiul, forţa de iradiere culturală, atractivitateapentru turismul cultural, existenţa unor perspective create de decizii de importanţă strategică la nivelnaţional pe termen mediu şi lung, manifestarea unui spirit inovator al administraţiei locale şi a capacităţiide parteneriat public-public, public-privat, public-privat-comunitate etc. Având în vedere tendinţelegenerale de evoluţie a ţărilor europene, pentru ţara noastră se ridică suplimentar următoarele probleme:- necesitatea de a se găsi modalităţi de scurt-circuitare a unor etape, inclusiv prin anticipareacomportamentului spaţial al activităţilor induse de restructurarea sectorială;- evitarea unor consecinţe spaţiale negative ale proceselor actuale de dezvoltare apărute, din lipsacorelării dintre politicile economice, sociale şi spaţiale.12.2.5. Perspectivele privind dezvoltarea spaţialăViziunea asupra dezvoltării spaţiale pe care o denotă o serie de studii şi de planuri de amenajare teritorialăpentru Uniunea Europeană (15) şi pentru unele dintre ţările candidate 99 , se întemeiază pe integrareaurmătoarelor aspecte în continuă dinamică: zonele de dezvoltare spaţială, structurante pentru politicile dedezvoltare spaţială a Uniunii Europene şi a ţărilor candidate; reţeaua europeană de metropole şi centretrans-naţionale, naţionale şi regionale; reţeaua europeană de coridoare şi linii de forţă; noile relaţii dintreurban şi rural; valorificarea peisajului natural şi cultural. Pentru ţara noastră, echivalenţele şi diferenţele înraport cu fiecare dintre anticipările privind dezvoltarea spaţială pe termen lung din ţările membre şicandidate UE specificate mai sus, ţin seama de implicaţiile spaţiale pe care evoluţia demografică, a ştiinţeişi tehnologiei şi a restructurării sectoriale este probabil să le impună.Spaţial vorbind, imaginea României in context european este dată de poziţia sa de articulaţie nord-sud şiest-vest şi de potenţialul de relaţionare intercontinentală.99 Studiul se bazează pe documentarea anterioară anului 2004, în care a avut loc ultimul val al aderării.233