12.07.2015 Views

Planul Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013 - Inforegio Nord-Est

Planul Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013 - Inforegio Nord-Est

Planul Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013 - Inforegio Nord-Est

SHOW MORE
SHOW LESS
  • No tags were found...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

pon<strong>de</strong>re <strong>de</strong> 59,6%), în timp ce pieţele agro-alimentare şi oboarele au reprezentat 40,4%, ceea ce<strong>de</strong>monstrează existenţa unui lanţ <strong>de</strong> comercializare agro-alimentar slab <strong>de</strong>zvoltat.Analizând structurile <strong>de</strong> marketing la nivelul diverselor filiere, se observă că acestea sunt slab <strong>de</strong>zvoltatemai ales în sectoarele <strong>de</strong> preluare şi distribuţie, aspect întâlnit prepon<strong>de</strong>rent la sectorul legumelor şifructelor, dar şi la cel al laptelui şi produselor lactate, efectul imediat al acestui aspect reprezentându-lneconcordanţa dintre cerere şi ofertă. În principal pe piaţa cerealelor, principala problemă se referă lacomercializarea acestora la preţuri mici, datorită existenţei unui lanţ <strong>de</strong> companii, care – prin poziţia <strong>de</strong>monopol ce o <strong>de</strong>ţin în domeniul <strong>de</strong>pozitării şi procesării cerealelor – au posibilitatea <strong>de</strong> a impuneproducătorilor preturi mici. În acest context, neexistând o <strong>de</strong>zvoltare corespunzătoare a formelororganizate <strong>de</strong> asociere (grupuri/asociaţii <strong>de</strong> producători), micii producători nu pot avea un cuvânt <strong>de</strong> spusîn ceea ce priveşte stabilirea preţurilor <strong>de</strong> comercializare a produselor.Referitor la comerţul exterior cu produse agro-alimentare, este <strong>de</strong> remarcat că, <strong>de</strong>şi până în anul 1990România era un exportator net <strong>de</strong> produse agricole, după această dată, reformele impuse <strong>de</strong> procesul <strong>de</strong>tranziţie spre economia <strong>de</strong> piaţă au avut un impact puternic asupra sectorului agro-alimentar, fenomen cea condus la scă<strong>de</strong>rea producţiilor agricole şi implicit la distorsionarea balanţei comerciale agro-alimentare,care a <strong>de</strong>venit negativă.În acest context, se impune accelerarea proceselor <strong>de</strong> restructurare şi mo<strong>de</strong>rnizarea sectorului agricol,dat fiind faptul că, la nivelul tuturor regiunilor ţării o problemă principală este dată <strong>de</strong> faptul că valoareaadăugată brută a sectorului primar (agricultură, silvicultură şi piscicultură) este inferioară celei din sectorulsecundar (industrie şi construcţii). VAB (valorea adăugate brute) în sectorul primar reflectă nivelul foartescăzut al productivităţii muncii agricole, datorat slabei înzestrări tehnice, fărâmiţării suprafeţelor agricole,precum şi managementului ina<strong>de</strong>cvat al exploataţiilor private.Totodată, ca o caracteristică a spaţiului rural, indicatorii <strong>de</strong> capital social arată existenţa unor disparităţiimportante la nivel local: astfel, locuitorii din zonele rurale au un acces mai limitat la contactarea surselor<strong>de</strong> soluţionare a problemelor legate <strong>de</strong> găsirea unui loc <strong>de</strong> muncă, sănătate, asistenţă juridică, poliţie şibănci, <strong>de</strong>cât cei din zonele urbane.O discrepanţă importantă între zonele urbane şi rurale din România este dată şi <strong>de</strong> infrastructura socialăşi fizică. Acest aspect, combinat cu statutul <strong>de</strong>favorizat al zonelor rurale. reprezintă o provocaresemnificativă pentru România, dar şi o condiţie esenţială în ve<strong>de</strong>rea integrării într-o Uniune Europeanăextinsă.Infrastructura rurală, în special drumurile rurale şi sistemul <strong>de</strong> aprovizionare cu apă, a avut şi are unimpact semnificativ asupra <strong>de</strong>zvoltării rurale în general, dar şi asupra încurajării investiţiilor non-agricole, înspecial. Lipsa sistemelor <strong>de</strong> alimentare cu apă şi a celor <strong>de</strong> canalizare afectează sănătatea familiilor încomunităţile rurale. În România, doar jumătate din comune sunt conectate la sistemele <strong>de</strong> alimentare cuapă, ceea ce înseamnă că doar 1/4 din populaţia rurală are acces la aceste facilităţi (conform datelor dinAnaliza Spaţiului Rural Românesc din anul 2000).În ceea ce priveşte căile rutiere, drumurile comunale sunt încă mult rămase în urmă; astfel, la nivelulanului 2003, numai 10,2% din drumurile ju<strong>de</strong>ţene şi comunale din România erau mo<strong>de</strong>rnizate şi 29,2%erau realizate cu îmbrăcăminte uşoară rutieră. Deşi în ultimii ani s-a înregistrat o tendinţă <strong>de</strong> creştere alungimii drumurilor publice, <strong>de</strong>nsitatea celor cu infrastructură mo<strong>de</strong>rnizată sau cu îmbrăcăminte uşoarărutieră pe unitatea <strong>de</strong> teritoriu se menţine încă la un nivel foarte scăzut – 33,1%. Aproximativ 25% dindrumurile comunale nu pot fi folosite în condiţii meteorologice nefavorabile. Aceste realităţi îşi punamprenta asupra evoluţiei infrastructurii <strong>de</strong> colectare şi <strong>de</strong> transport - esenţială în cazul produselor agricole316

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!