Planul Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013 - Inforegio Nord-Est

sinusoidală este determinată, în principal, de faptul că absolvenţii din zonele rurale şi/sau defavorizate nuîşi continuă educaţia datorită unor factori sociali specifici, respectiv oferta educaţională redusă în ceea cepriveşte învăţământul post-obligatoriu în mediul rural, precum şi nivelul scăzut de trai.Rata de participare la educaţie a tinerilor de 18 ani a înregistrat o tendinţă ascendentă, relativ liniară, înintervalul anilor şcolari 1999-2005, de la 47,06% la 62,96%. În ceea ce priveşte tinerii de 20 ani, formelede învăţământ în care sunt angrenaţi aceştia sunt învăţământul postliceal şi cel universitar. Deşi numărulpopulaţiei din această categorie de vârstă a înregistrat o scădere accentuată în intervalul 1999–2004(peste 19,7%), numărul persoanelor participante la procesul de educaţie a crescut cu aproape 20,2%.Valorile în creştere se explică prin creşterea ofertei educaţionale pentru învăţământul superior, atât prinnumărul de locuri de care dispun universităţile de stat (inclusiv cu taxă), cât şi universităţile particulare.Analizată cumulat, grupa tinerilor de 15-24 ani a înregistrat, în intervalul 1999-2005, un trend ascendent înceea ce priveşte participarea la educaţie, crescând de la 36,96% în anul de referinţă 1999-2000 la 48,53%în anul 2004-2005. Numărul total al populaţiei cuprinse în segmentul de vârstă 15-24 de ani este în uşoarădescreştere între 1999-2005 (8,6%), pe când procentul tinerilor şcolarizaţi din aceeaşi categorie este într-opermanentă creştere (20,0%).În perioada 2000-2005, rata de tranziţie în învăţământul secundar (liceu şi învăţământ profesional) aînregistrat valori cuprinse între 89,7% în anul şcolar 2000/2001 şi 92,5% în 2004/2005. Tendinţa esteascendentă, dar valoarea ratei înregistrate în anii şcolari 2003/2004 şi 2004/2005 reflectă faptul că oanumită proporţie dintre absolvenţii clasei a VIII-a nu au continuat studiile în clasa a IX-a sau în anul I alşcolii de arte şi meserii, deşi măsura privind prelungirea duratei învăţământului obligatoriu a intrat învigoare începând din 2003. Nivelul indicatorului este totuşi destul de ridicat, având în vedere că rata brutăde cuprindere în învăţământul liceal şi profesional este, la nivelul anului 2004/2005 de 76,4%. Princompararea valorilor acestor indicatori (rata brută de cuprindere şi rata de tranziţie) se poate estima, astfel,că o proporţie importantă dintre elevi părăsesc sistemul de învăţământ încă înainte de absolvirea clasei aVIII-a. Datele statistice disponibile indică existenţa unei „rupturi” în ceea ce priveşte trecerea de lagimnaziu (clasa a VIII-a) către învăţământul secundar inferior (clasa a IX-a), şi respectiv în ceea cepriveşte tranziţia de la învăţământul obligatoriu la învăţământul postobligatoriu. În ambele puncte, situaţiacea mai nefavorabilă, pe medii de rezidenţă, se înregistrează la nivelul mediului rural.Spre deosebire de nivelul post secundar, în învăţământul superior sensul ascendent al participării laeducaţie, manifestat imediat după 1990, a continuat şi în perioada 2000-2004. În acest interval, rata brutăde cuprindere a crescut de la 27,7% în anul universitar 2000/2001 la 40,2% în 2004/2005. Pe parcursulîntregii perioade de referinţă, rata de cuprindere a populaţiei feminine a fost superioară celeicorespunzătoare populaţiei masculine, diferenţa crescând de la 5 puncte procentuale în 2000/2001 (30,2%faţă de 25,2%) la 10 puncte procentuale în 2004/2005 (45,1% faţă de 35,4%). Un rol important încreşterea gradului de participare la învăţământul superior îi revine alternativei particulare. Începând să sedezvolte încă din prima parte a anilor '90, aceasta cuprinde în prezent (anul universitar 2004/2005)aproape un sfert (23,9%) din numărul total al studenţilor. Principala cauză a creşterii nivelului departicipare la învăţământul superior l-a reprezentat capacitatea mai mare a pieţei forţei de muncă deabsorbţie a persoanelor cu studii şi calificare superioară, riscul mai redus al şomajului pentru persoanelecu diplomă care atestă absolvirea acestui nivel de educaţie.Gradul de participare la educaţie este reflectat, de asemenea, şi de nivelul educaţional al populaţiei. Înrândul tinerilor cu vârsta de 20-24 ani, proporţia celor cu studii cel puţin medii este apropiată de media UE-15 şi UE-25, dar sub nivelul celei înregistrate în NSM-10 şi sub pragul de 85 % propus de către UE pentruanul 2010. Pentru tinerii în vârstă de 20-24 ani, Eurostat menţionează că, în 2004, 75,3% din tinerii deaceastă vârstă din România aveau cel puţin studii secundare superioare, nivel apropiat de 76,7% nivelulUE-25, dar mai mare decât 73,8% - nivelul UE-15.122