Planul Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013 - Inforegio Nord-Est

amplelor lucrări de modernizare, atât a parcului de vagoane cât şi a liniilor de cale ferată. Aceste lucrări auinclus şi liniile de cale ferată principale, de acces spre zonele de mare concentrare turistică şi se impun a ficontinuate având în vedere experienţa statelor Uniunii Europene cu turism dezvoltat în ce priveştereconsiderarea importanţei, locului şi rolului transportului feroviar în dezvoltarea durabilă a turismului.Evoluţia populaţiei ocupate în hoteluri şi restaurante reflectă tendinţe corelate cu perioadele dedescreştere şi de creştere înregistrate de ceilalţi indicatori turistici. Ritmul lent al procesului de privatizareîn turism şi salariile foarte mici comparativ cu oferta externă, emigrarea forţei de muncă de înaltă calificareîn ţările UE, în special după eliminarea vizelor pentru spaţiul Schengen şi creşterea numărului contractelorde angajare încheiate cu state membre UE (Germania, Spania, Italia etc.) explică procesul accentuat descădere a numărului populaţiei ocupate în perioada 1997-2002.O analiză de detaliu în ce priveşte structura populaţiei ocupate în turism, structura pe sexe, evoluţia număruluiangajaţilor pe luni, sezonalitatea etc., scoate în evidenţă aspecte cu implicaţii economice importante. Astfel lanivelul anului 2003, 96,9% din personal lucrau în hoteluri şi restaurante iar 3,1% în agenţiile de turism (din care11,3% ca ghizi turistici). Aceste procente sunt rezultatul slabei dezvoltări a produselor turistice complexe şiaccentului pus pe serviciile de cazare şi masă. Structura populaţiei ocupate în sectorul hoteluri şi restaurante,după statutul profesional, reflectă un potenţial nevalorificat încă pentru deschiderea afacerilor mici şi mijlocii detip familial, în special cu atragerea forţei de muncă disponibilizate din alte sectoare productive: industrie,energie, minerit etc.Structura pe grupe de vârstă şi sexe a aceleiaşi categorii de populaţie ocupate în turism reflectă, pe de altăparte, faptul că acesta este un domeniu economic de mare atractivitate pentru tineri: 57% din populaţiaocupată în hoteluri şi restaurante este tânără şi foarte tânără, cu vârste cuprinse între 15 şi 35 ani, iar 65,2%sunt femei. Tinerii orientaţi către sectorul turismului pot constitui pepiniera viitorilor patroni de afaceri mici şimijlocii. Totodată, turismul oferă oportunităţi excelente pentru ocuparea forţei de muncă feminine afectată celmai mult de restructurarea economiei, ca urmare a tranziţiei către economia de piaţă funcţională şi areformelor economice şi sociale.2.6.3. Specificităţi ale turismului în RomâniaTurismul cultural-religios. România are un patrimoniu cultural-istoric şi etno-folcloric de mare valoare şiatractivitate turistică. Există peste 700 valori de patrimoniu cultural de interes internaţional şi naţional cares-au constituit ca valori ale Patrimoniului Universal sub egida UNESCO (bisericile fortificate, bisericile cufresce exterioare, bisericile din lemn din Transilvania, Maramureş, Sălaj, cetăţile săseşti fortificate, cetăţiledacice, parcurile arheologice etc.). Există şi unicate culturale precum cetatea medievală locuită Sighişoara.Tezaurul etnografic şi folcloric românesc este de asemenea de mare originalitate şi viu - încă mai suntcomunităţi umane care trăiesc cu respectarea tradiţiei în activitatea zilnică, fiind reprezentat prin:- arhitectura specifică satelor din provinciile istorice româneşti Transilvania, Moldova, Bucovina,Muntenia, Oltenia, Banat;- prelucrarea lemnului, portul popular, arta decorării obiectelor de utilitate cotidiană;- manifestări etnoculturale şi religioase tradiţionale;- comunităţi cu viaţă rurală tradiţională;Această formă de turism este susţinută de o capacitate de cazare care reprezintă 13,2% din totalullocurilor existente la nivelul întregii ţări. Numărul turiştilor străini în turismul cultural religios a înregistrat ocreştere de aproximativ 90% în 2003, faţă de anul 1999.Dezvoltarea turismului cultural impune rezolvarea problemelor legate de infrastructura de acces laobiectivele turistice (siturile arheologice, monumentele de arhitectură etc.) învechită şi insuficientă, lipsaspaţiilor de parcare dotate cu puncte de informare şi promovare a obiectivului turistic cultural, lipsa78