Planul Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013 - Inforegio Nord-Est

activitate, regiuni, forme de proprietate, vârstă, statut profesional. Evoluţiile înregistrate plasează România,în anul 2004, la o distanţă semnificativă de obiectivele Lisabona 2010, respectiv: rata generală de ocuparepentru populaţia în vârstă de muncă (grupa 15-64 ani) de 57,9%, la o distanţă de 12,2 puncte procentualefaţă de obiectivul de 70%; rata de ocupare a femeilor de 52,1% la o distanţă de 7,9 puncte procentualefaţă de obiectivul de 60%; rata de ocupare pentru grupa de vârstă 55-64 de ani, de 36,9%, la o distanţă de13,1 puncte procentuale faţă de obiectivul de 50%. În ceea ce priveşte promovarea formelor flexibile deocupare în România, în anul 2003, ponderea persoanelor cu program parţial a fost, pentru populaţiafeminină, de 2,5 ori mai mică decât în UE-25. Structura ocupării pe sectoare de activitate este diferită atâtfaţă de cea a UE-25, cât şi, într-o bună măsură, faţă de cea a NSM-10. În anul 2004, ponderea populaţieiocupate în sectorul agricol era de 31,6% în România, însemnând o scădere cu 4,1 puncte procentuale faţăde anul 2003. Valoarea acestei ponderi în anul 2003 (35,7%) era de aproximativ 7 ori mai mare decâtmedia UE-25 (5,2%). Ocuparea supradimensionată în agricultură, în condiţiile restructurării şitehnologizării acestui sector, generează şomaj sau forme de ocupare precare.Ocuparea în sectorul IMM a crescut, procentual, de la 25% în 1999 la 54,4% în 2003; însă, în cifreabsolute, această creştere a fost modestă şi insuficientă pentru a compensa dispariţia locurilor de muncăpe ansamblul întregii ţări. Peste jumătate din numărul şomerilor sunt şomeri de lungă durată (rataşomajului de lungă durată este de 4,3%). Faţă de anul 1999, rata şomajului de lungă durată a avut otendinţă de creştere, ajungând în anul 2004 la valoarea de 4,7%. În aceeaşi perioadă de referinţă, rataşomajului de lungă durată în rândul tinerilor a avut valori ridicate, peste 10,7%, atingând valoarea de14,3% în anul 2004 şi fiind de aproximativ 4 ori mai mare decât rata şomajului de lungă durată în rânduladulţilor (3,9%). Comparând valorile ratei şomajului pe grupe de vârstă, cea mai ridicată valoare o deţinerata şomajului în rândul tinerilor, valoarea acestei rate în anul 2004 fiind de 21%, cu 2,8 puncteprocentuale mai mare decât media UE-25 (18,2%). Din 1999, nivelul ratei şomajului în rândul tinerilor s-amenţinut la valori peste 17,5%, această tendinţă exprimând insuficienţa locurilor de muncă nou create şiatractive pentru tineri.Reducerea decalajelor în ceea ce priveşte rata ocupării şi diminuarea efectelor sociale negative generatede evoluţia ascendentă prognozată a ratei şomajului vor fi realizate prin identificarea şi valorificareatuturor oportunităţilor de activare/reactivare pe piaţa muncii a persoanelor în căutarea unui loc demuncă, în special a tinerilor.Ca parte a dialogului social, stimularea iniţiativelor pentru partenerii sociali este, de asemenea, undomeniu care este necesar a fi consolidat. Acţiunile comune de promovare a creşterii economice şi aocupării forţei de muncă nu sunt suficient promovate în ceea ce priveşte egalitatea de şanse, în contextulîn care obiectivul Uniunii Europene este de a atinge o rată a ocupării de 70% şi de a creşte pondereafemeilor angajate la 60%, până în anul 2010. Totodată, iniţiativele în domeniul ocupării forţei de muncă,sub aspectul flexibilităţii şi securităţii pe piaţa muncii, în special al promovării îmbătrânirii active şiparticipării femeilor pe piaţa muncii, sunt insuficient dezvoltate. Odată cu transformarea CNFPA înAutoritatea Naţională pentru Calificări şi constituirea comitetelor sectoriale, implicarea partenerilor socialiatât în identificarea nevoilor de formare profesională şi definirea, validarea, evaluarea şi certificareacompetenţelor profesionale, cât şi în dezvoltarea serviciilor de informare, orientare şi consiliere capătă onouă dimensiune. Cu toate acestea este necesară sprijinirea şi promovarea iniţiativelor partenerilor socialipentru a răspunde nevoii din ce în ce mai evidente de implicare a lor în realizarea obiectivelor privindînvăţarea pe tot parcursul vieţii, ocuparea deplină şi incluziunea socială.Procesul de reorganizare şi modernizare a serviciului public de ocupare, respectiv a Agenţiei Naţionalepentru Ocuparea Forţei de Muncă şi a agenţiilor sale judeţene, a început în anul 2002 şi a urmărit înprincipal descentralizarea serviciilor de ocupare, îmbunătăţirea şi diversificarea serviciilor oferitebeneficiarilor, respectiv angajatorilor, persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă şi şomerilor care295