Planul Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013 - Inforegio Nord-Est

Sursa: MAPDRCelelalte subramuri au cunoscut o creştere a ponderilor în cadrul ramurii, dintre care cea mai remarcabilăeste cea a industriei de fabricare a uleiurilor şi margarinei, care a crescut cu 7%. Această creştere trebuiecorelată cu creşterea producţiei agricole a seminţelor oleaginoase, datorită potenţialului de competitivitateal acestor culturi şi oportunităţilor de export, inclusiv pe piaţa UE.În perioada 1998-2003, producţia alimentară exprimată în unităţi fizice, a înregistrat în România evoluţiidiferite în funcţie de grupele de produse. Astfel, se remarcă regresul puternic în 2003 faţă de 1998 (cu40% la producţia de carne, cu 33% pentru producţia de conserve de peşte, cu 40% pentru laptele deconsum, cu 30% la brânzeturi, cu 17% la făina de grâu şi secară şi cu 27% pentru margarină).În schimb, există produse care au înregistrat creşteri semnificative în perioada 1998-2003: produselelactate proaspete (80%), produsele zaharoase (16%), alcoolul etilic de fermentaţie (21%), vinul pentruconsum (26%), berea (25%), produsele de tutun (10%).În domeniul industriei de prelucrare a cărnii, la data încheierii negocierilor agricole cu UE, existau 27 deunităţi care îndeplineau cerinţele europene (indiferent de capacitatea de prelucrare), 73 de unităţi care vorîndeplini cerinţele UE în 2007 şi 39 cu planuri de restructurare pentru perioada de tranziţie 2007-2009.În ceea ce priveşte industria laptelui şi a produselor lactate, trebuie precizat că laptele procesat reprezintănumai o parte din totalul laptelui produs. Aproximativ 80% din cantitatea totală de lapte este fie consumatăîn gospodării, fie vândută pe pieţele ţărăneşti sub forma de lapte lichid, brânzeturi sau smântână. Doarcirca 20% din laptele crud este livrat întreprinderilor de procesare. În perioada 1998 – 2003, producţia deproduse lactate a înregistrat creşteri la toate sortimentele - cu excepţia producţiei de unt, cea maiimportantă creştere semnalându-se în cazul brânzeturilor (36%) şi al produselor proaspete (33%).În domeniul industriei de prelucrare a laptelui, la data încheierii negocierilor cu UE (Capitolul 7„Agricultura”), existau 18 unităţi care corespundeau normelor UE, un număr de 35 de unităţi care vorcorespunde normelor europene la data aderării (2007) şi 28 de unităţi cu planuri de restructurare pentruperioada 2007-2009.În ceea ce priveşte industria zahărului, în condiţiile economico-sociale ale acestei perioade, suprafaţaocupată cu sfeclă de zahăr a suferit o scădere considerabilă. Aceasta s-a redus, ajungând la 46,2 mii ha înanul 2003, respectiv 16,9% din suprafaţa necesară asigurării consumului de zahăr. Reducereasuprafeţelor cultivate a antrenat în mod direct şi scăderea producţiei naţionale de zahăr. Noii proprietari nuşi-au orientat activitatea spre a produce zahăr din sfeclă, ci spre conservarea fabricilor prin rafinareazahărului brut. În aceste condiţii, suprafaţa cultivată, ca şi producţia de zahăr, au scăzut, realizându-sedoar 8-10% din producţia obţinută în România înainte de anul 1989. În aceste condiţii, necesarul de zahărpentru consum este asigurat în proporţie de 10% din producţia internă şi de 90% din import.În industria vinicolă şi a băuturilor spirtoase, s-a înregistrat o scădere a valorii producţiei cu 17,8%,cauzată de evoluţia preţurilor. De remarcat că, sub aspect structural, a scăzut atât valoarea producţieivinicole cu 20,2%, cât şi a celei de băuturi spirtoase, cu 16,8%.179