Planul Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013 - Inforegio Nord-Est

Totodată, stabilitatea macroeconomică, îmbunătăţirea constantă a ratingului de ţară şi diminuarea continuăa inflaţiei au condus la scăderea cheltuielilor cu dobânzile aferente datoriei publice, dând astfelposibilitatea orientării fondurilor publice către celelalte sectoare.Ponderea veniturilor, cheltuielilor şi deficitului bugetar în PIB- % din PIB -Indicatori 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 1 2006 1Venituri bugetare 35,4 34,0 32,4 31,4 33,1 32,05 33,35 32,9Cheltuieli bugetare 39,8 38,4 35,9 33,4 35,1 33,5 33,7 33,6din care: dobânzi 5,4 3,8 3,2 2,2 1,6 1,4 1,2 1,1Deficitul bugetar -4,5 -4,4 -3,5 -2,0 -2,0 -1,5 -0,4 -0,71) estimăriSursa: Ministerul Finanţelor Publice; datele sunt calculate în conformitate cu metodologia ESA 95Politica bugetară este axată pe continuarea şi consolidarea progreselor obţinute până în prezent, atât îndomeniul programării şi execuţiei bugetare, cât şi în cel al sustenabilităţii finanţelor publice în ansamblul lor.În acest context, principalele coordonate ale politicilor bugetare au în vedere următoarele obiective:- menţinerea ritmului de creştere economică şi susţinerea procesului de dezinflaţie;- susţinerea procesului de convergenţă a economiei româneşti cu economiile europene;- creşterea transparenţei cheltuielilor publice;- creşterea capacităţii de absorbţie a fondurilor comunitare.Veniturile bugetare au o tendinţă de scădere uşoară, dar se vor menţine peste limita de 32% din PIB,evoluţie marcată de o relativă stabilitate a sistemului fiscal, generată de aplicarea de la 1 ianuarie 2004 aCodului fiscal, de introducerea din anul 2005 a cotei unice de 16%, de adaptarea continuă areglementărilor fiscale la legislaţia UE, precum şi de creşterea gradului de colectare a veniturilor. Politicade relaxare fiscală va continua prin reducerea, în perioada 2006-2008, cu câte două puncte procentuale acontribuţiilor de asigurări sociale. Totuşi, pentru asigurarea sumelor necesare din perspectiva aderării laUniunea Europeană, vor fi luate anumite măsuri de creştere a veniturilor bugetare, prin lǎrgirea bazei deimpozitare.Cheltuielile bugetare, ca pondere în PIB, vor cunoaşte doar o uşoară creştere în anii 2005-2007, date fiindconstrângerile macroeconomice care impun un deficit bugetar redus, precum şi de măsurile de reformăale administraţiei publice şi de reducerea cheltuielilor cu contribuţiile de asigurări sociale.Datoria guvernamentală (calculată conform ESA 95) s-a redus treptat ca pondere în PIB de la 23,9% în anul2000, la 18,1% în 2004, România având un grad de îndatorare redus, comparativ cu o serie de noi statemembre UE, cum sunt Polonia (43,6%), Slovacia (42,5%), Ungaria (57,4%), Malta (75,9%) şi cu mult sublimita stabilită prin Tratatul de la Maastricht de 60% din PIB.Datoria guvernamentală internă s-a redus cu 42% ca pondere în PIB în perioada 2000-2004, ca urmare autilizării veniturilor din privatizare şi din recuperarea activelor bancare neperformante pentru răscumparare, întimp ce ponderea datoriei guvernamentale externe în PIB a crescut uşor cu 1,1% până în 2003 pentru ca în2004 să se reducă la 12,5% din PIB, evoluţie favorizată atât de necesităţile reduse de finanţare a deficituluibugetar, cât şi de costurile mai reduse ale finanţării din surse externe a deficitului bugetar ca urmare aîmbunătăţirii continue a rating-ului suveran pentru România.25