Planul Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013 - Inforegio Nord-Est

Grad scăzut de atractivitate a regiunilor - infrastructură regională precară de transport, de sănătateşi educaţionalăGradul de atractivitate a regiunilor manifestă un risc crescut din cauza următorilor factori, care se întărescunul pe altul: îmbătrânirea populaţiei, dependenţă puternică de un număr limitat de sectoare economice cuvaloare adăugată mică şi slabă capacitate inovativă, lipsa condiţiilor de bază pentru atragereainvestitorilor, forţă de muncă tot mai redusă şi insuficient calificată. Problemele actuale, dar şi potenţialedeterminate de aceşti factori, sunt diferite de la o regiune la alta, ceea ce impune o abordare punctuală,adaptată cerinţelor la nivel regional/local, dar şi potenţialului de creştere existent.Reţeaua rutieră regională şi locală nu a beneficiat de lucrări de modernizare semnificative din cauzafondurilor insuficiente, având consecinţe negative în asigurarea legăturilor inter şi intrajudeţene şi, caurmare, în atragerea unor largi teritorii în activităţi economice productive, pe de-o parte, iar pe de altă parteacest aspect a contribuit la scăderea gradului de atractivitate a regiunilor din punct de vedere alinvestitorilor. Modernizarea reţelei adiacente de infrastructură rutieră va pune în valoare zonele slabdezvoltate economic, ”nedescoperite” de fluxurile investiţionale.În ceea ce priveşte infrastructura de asistenţă socială (cămine de bătrâni, cantine sociale, centre de zipentru tineri, etc) aceasta este slab dezvoltată şi de calitate complet necorespunzătoare, ceea ce face caserviciile din domeniul asistenţei sociale să fie insuficiente şi de proastă calitate.Infrastructura educaţională a învăţământului preuniversitar se află într-o stare precară, iar în mediul ruralsituaţia infrastructurii educaţionale este şi mai proastă. Situaţia structurii educaţionale s-a înrăutăţit şi maimult ca urmare a gravelor inundaţii care au afectat România în 2005.Un număr important de spitale (în curs de identificare) din cele peste 400 de spitale existente necesitălucrări de reabilitare şi modernizare, precum şi dotări cu echipamente medicale corespunzătoare. În cadrulinfrastructurii spitaliceşti, o problemă specială o constituie gradul de acoperire şi îndeosebi calitateainfrastructurii serviciilor de urgenţă.Situaţia precară din sistemul sanitar rural se datorează, în mare parte, existenţei unei reţele de transport şicomunicaţii slab dezvoltate sau prost întreţinute, lipsei echipamentelor sanitare, instabilităţii în timp acadrelor medicale şi unei educaţii igienico-sanitare necorespunzătoareUn studiu realizat la nivelul anului 2004 118 a evidenţiat faptul că serviciile de urgenţă nu au capacitatea dea face faţă unor incidente majore, ceea ce se datorează în principal lipsei de echipamente şi materialeadecvate cât şi unor mai bune măsuri organizaţionale. Datele furnizate de Inspectoratul General deProtecţie Civilă ilustrează situaţia precară a dotărilor unităţilor teritoriale din subordinea acestuia.Consecinţa o reprezintă faptul că populaţia civilă este vulnerabilă în faţa unor dezastre/accidente deproporţii deoarece, cu dotările existente, nu se poate interveni rapid şi eficient, crescând astfel riscul unorpierderi umane şi materiale majore.Aspectele reliefate evidenţiază necesitatea îmbunătăţirii gradului general de atractivitate a regiunilor, princrearea de oportunităţi economice echilibrat distribuite şi investiţii adecvate în infrastructura de transport,sănătate şi educaţie.118 Studiul TAIEX “Misiunea de expertizare a ţării candidate-Raport de evaluare România”.332