Planul Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013 - Inforegio Nord-Est

4.1. Structura sistemului educaţional românescAsumarea de către Guvernul României a obligaţiilor şi obiectivelor strategice pentru sistemeleeducaţionale şi de formare profesională, stabilite de Comisia Europeană în anul 2002, în cadrul ConsiliuluiEuropean de la Barcelona, precum şi deciziile adoptate la nivel european în cadrul „procesului Bologna” audeterminat accelerarea procesului de reformă a sistemului educaţional românesc şi totodată restructurareaacestuia. În consecinţă, modificările aduse Legii Învăţământului nr. 84/1995 în anii 2003 şi 2004 şilegislaţia adoptată în anii 2004 şi 2005 în domeniul învăţământului superior au condus în principal laurmătoarele modificări de structură: extinderea duratei învăţământului obligatoriu de la 8 la 10 clase şireorganizarea studiilor universitare în trei cicluri.În prezent, sistemul de educaţie şi formare iniţială, este structurat pe următoarele niveluri: învăţământpreşcolar, învăţământul obligatoriu, învăţământul secundar superior, învăţământ post-secundar,învăţământul superior, învăţământ postuniversitar. Schimbările de structură ale sistemului de învăţământromânesc au fost completate şi de măsuri în favoarea creşterii eficienţei sistemului de învăţământ. Astfel,modificarea, în anul 2004, a Legii nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic, accentueazăprofesionalizarea funcţiei de director de unitate de învăţământ prin introducerea unor măsuri specificerecrutării, selecţionării şi a angajării pe baza unui contract de management educaţional semnat cuinspectorul şcolar general din judeţul respectiv.4.1.1. Învăţământul preuniversitarÎnvăţământul preuniversitar cuprindea, până în anul şcolar 2003/2004, învăţământul obligatoriu de 8 clase,constituit din învăţământ primar (ISCED 1 32 ) şi învăţământul gimnazial/secundar inferior (ISCED 2). Înaceeaşi perioadă, învăţământul secundar superior (ISCED 3) cuprindea: 1) învăţământul liceal cu o duratăde 4 ani pentru cursurile de zi, organizat în trei filiere: general/teoretic, tehnologic şi vocaţional (cu 3profiluri de studii: tehnic, servicii, resurse naturale şi protecţia mediului) şi 2) învăţământul profesionalorganizat prin şcoli profesionale şi şcoli de ucenici cu o durată între 1 şi 4 ani. Învăţământul postliceal(ISCED 4) cuprindea şcoala postliceală şi şcoala de maiştri cu o durată de 1-3 ani. Nivelurile de calificaredobândite prin învăţământul preuniversitar au fost: nivelul 1 pentru şcoala de ucenici, nivelul 2 pentruşcoala profesională şi nivelul 3 pentru învăţământul liceal, respectiv postliceal. Organizarea niveluluieducaţional ISCED 3 până în anul şcolar 2001/2002 inclusiv, prezenta dificultăţi în ceea ce priveştecontinuarea studiilor la nivel liceal de către absolvenţii învăţământului profesional, în primul rând prinnecesitatea susţinerii unui examen de diferenţă. Finalizarea cu diplomă de bacalaureat a cursurilor licealepermitea continuarea studiilor în învăţământul superior.Modificările aduse Legii Învăţământului nr. 84/1995 în anii 2003 şi 2004 au condus în principal laurmătoarele evoluţii: extinderea duratei învăţământului obligatoriu de la 8 la 10 clase; schimbareasistemului de finanţare a învăţământului preuniversitar prin sporirea autonomiei unităţilor de învăţământ şia atribuţiilor autorităţilor locale; creşterea finanţării învăţământului de stat din fonduri publice de la 4% dinPIB în 2001 până la 6% din PIB începând cu anul 2007.În prezent, învăţământul obligatoriu durează 10 ani, începe la vârsta de 6-7 ani şi include învăţământulprimar (clasele 1–4, corespunzător ISCED 1) şi învăţământul secundar inferior (clasele 5–10,corespunzător ISCED 2) organizat în două cicluri care se succed: gimnaziul (clasele 5–8) şi respectivclasele a 9-a şi a 10-a. Clasele a 9-a şi a 10-a se organizează în rute educaţionale: (i) ruta deprofesionalizare organizată instituţional prin şcoala de arte şi meserii (care permite şi dobândirea nivelului1 de calificare); (ii) ruta organizată instituţional prin ciclul inferior al liceului. Învăţământul primar sisecundar este accesibil tuturor categoriilor de copii şi adolescenţi, iar în localităţile cu populaţie din rânduldiferitelor etnii, statul asigură organizarea şi funcţionarea învăţământului cu predare în limbile minorităţilor32 Conform Clasificării Internaţionale Standard a Educaţiei.119