Planul Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013 - Inforegio Nord-Est

În perioada 1999-2004, ponderea populaţiei feminine ocupate a înregistrat o uşoară scădere (de la 46,2%în 1999, la 45,6% în 2004). În perioada 1999-2004, rata de ocupare a femeilor a scăzut, urmând tendinţagenerală de scădere a ratei ocupării. În această perioadă, rata de ocupare a populaţiei feminine de 15-64ani a fost mai mică decât cea în rândul bărbaţilor. Acesta a înregistrat o scădere de 5,4 puncteprocentuale, în timp ce rata de ocupare a bărbaţilor de 15-64 ani a scăzut cu 5,9 puncte procentuale. Deşirata de ocupare a persoanelor de sex feminin în vârstă de 15-64 ani înregistrată în România pentru anul2004 este de 52,1%, aceasta se situează la o distanţă de 7,9 puncte procentuale faţă de rata de 60%conformă obiectivului stabilit la Lisabona pentru anul 2010. În perioada 2003-2004, rata de ocupare afemeilor din grupa de vârstă 15-24 ani a crescut cu 2,2 puncte procentuale, mai mult decât cea abărbaţilor, care a înregistrat în aceeaşi perioadă o creştere mai mică. Rata de ocupare a femeilor pentrugrupa de vârstă 15-24 ani este cea mai scăzută comparativ cu celelalte grupe de vârstă, situaţiecomparabilă cu cea înregistrată de rata de ocupare masculină pentru aceeaşi grupă de vârstă.În ceea ce priveşte ocuparea cu program parţial, comparativ cu indicatorii UE, diferenţele sunt accentuate.Ponderea populaţiei feminine ocupate cu program parţial în totalul populaţiei feminine ocupate era înRomânia de numai 11,2% la nivelul anului 2004, faţă de 31,4% în UE-25 (date aferente trimestrului II2004), ceea ce arată o pondere scăzută a femeilor care lucrează cu program parţial. În 2004 pondereapersoanelor de sex masculin ocupate cu program parţial era superioară mediei UE-25 şi UE-15 (10,1% înRomânia, comparativ cu 7,0% şi UE-25 şi 7,2% în UE-15). Ponderea salariaţilor femei cu regim de lucrutemporar în total salariaţi femei este, de asemenea, foarte scăzută, de numai 2,0% în anul 2004. Situaţiaprezentată pentru ocuparea cu regim de lucru temporar pentru populaţia feminină este similară şi pentrupopulaţia masculină.Violenţa şi discriminarea la locul de muncă poate lua diferite forme şi este percepută diferit în NSM-10 şicele 2 state în curs de aderare – România şi Bulgaria, respectiv în UE-15 65 . Violenţa fizică la locul demuncă afectează mai mult bărbaţii decât femeile, atât în NSM-10, România şi Bulgaria, cât şi în UE-15.Comparativ cu NSM-10 şi Bulgaria, lucrătorii din România au indicat o rată ridicată a violenţei atât dinpartea colegilor (1,5%), cât şi din partea persoanelor din afara locului de muncă (4%), însă aceste valorisunt inferioare mediei UE-15 (2% din lucrători au fost afectaţi de violenţa fizică din partea colegilor şi 4%din partea persoanelor din afara locului de muncă).Hărţuirea sexuală afectează într-o proporţie mai mare femeile decât bărbaţii. Hărţuirea sexuală afecteazăîntr-o proporţie mai ridicată lucrătorii din România (3%) decât cei din NSM-10 şi ţările în curs de aderare(2%) şi cele ale UE-15 (2%).Venitul femeilorÎn ceea ce priveşte venitul femeilor din România, acesta a oscilat între 82% şi 83% din cel al bărbaţilor înperioada 1999-2003, ajungând la 86% în 2004, dacă se are în vedere populaţia feminină salariată în toateramurile economiei naţionale. În ultimul deceniu s-au înregistrat modificări ale raportului între salariilefemeilor şi cele ale bărbaţilor, pe ramuri de activitate, unele cu tendinţe de creştere, cum ar fi sectorulfinanciar–bancar şi de asigurări, în care femeile sunt predominante, altele de scădere, ca de exempluadministraţia publică. Din analiza repartizării salariaţilor pe grupe de salarii brute de bază realizate peactivităţi ale economiei naţionale în 2004, a rezultat faptul că 66,4% dintre femeile salariate au avut salariulsub salariul mediu brut, întrucât femeile sunt ocupate, cu precădere, în ramuri cu valoare adăugatăscăzută, cum sunt industria alimentară, textilă, domenii care oferă, în general, salarii mai mici, precum şifaptul că numărul femeilor este preponderent, mai ales, în zona salariilor mici.65 “Working conditions in the acceding and candidate countries”- European Foundation for Improvement of Living and WorkingConditions, 2003, date statistice aferente anilor 2001 – 2002.160