Planul Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013 - Inforegio Nord-Est

perioada 2005–2008 vor continua să se amplifice modificările în structura ocupaţională care deja s-aufăcut vizibile în ultima perioadă de timp, respectiv reducerea populaţiei ocupate în agricultură şi creştereacelei din construcţii si servicii. Aceste procese vor avea ca efect:- reducerea populaţiei nesalariale din agricultură, mai ales a celei vârstnice (peste 64 de ani),inclusiv prin ieşirea de pe piaţa muncii;- creşterea populaţiei ocupate, dar mai ales a salariaţilor din servicii şi cu deosebire din construcţii.Ca urmare, populaţia ocupată totală se estimează că se va reduce uşor cu 0,1% anual. În schimbpopulaţia ocupată în vârstă de muncă (15-64 ani) va creşte, cu circa 0,2% anual, ceea ce înseamnă cărata de participare se va îmbunătăţi.Unul din factorii importanţi de stimulare a ocupării îl reprezintă reducerea relativă a costului forţei demuncă, atât prin diminuarea fiscalităţii, cât şi prin creşterea moderată a veniturilor salariale. Dupădiminuarea contribuţiilor de asigurări sociale în anul 2004 cu 3 puncte procentuale, se are în vederereducerea acestora cu 2 puncte procentuale până la sfârşitul anului 2006 şi cu un punct procentual până lasfârşitul anului 2007. Având în vedere că, spre deosebire de situaţia din anul 2003, toate aceste reducerisunt în sarcina angajatorului, se poate aprecia că nu se vor mai manifesta efectele negative ale măsuriiasupra câştigurilor salariale nete şi respectiv asupra consumului. Se va accelera ritmul de scădere acontribuţiilor la asigurările sociale (pensii, sănătate şi şomaj), care urmează să fie diminuate cu până la 10puncte procentuale, începând cu anul 2006, astfel încât să ajungă de la 49,5% în prezent la 39,5% în anul2008, reducerea urmând să vizeze în mod special cotele de contribuţie plătite de angajator. Astfel,reducerea cotei contribuţiei la asigurările sociale cu 1,5 puncte procentuale, aşa cum este prevăzut înproiectul bugetului asigurărilor sociale pe anul 2006, va aduce fiscalitatea socială a României la un nivelcomparabil cu cel din ţările central europene.Ponderea cheltuielilor cu măsurile active în totalul cheltuielilor bugetului asigurărilor pentru şomaj a crescutconsiderabil de la an la an, de la 2,26% în anul 2000, la 20,85% în anul 2003. În anii 2001 şi 2002ponderea cheltuielilor cu măsurile active în totalul cheltuielilor bugetului asigurărilor pentru şomaj a fost de12,07% şi respectiv 13,9%. Pentru anul 2004 ponderea realizată a fost de 16,51%. Aplicarea politiciloractive va continua, prognozându-se ca an de an să crească ponderea cheltuielilor cu măsurile active destimulare a ocupării forţei de muncă în totalul cheltuielilor bugetului asigurărilor pentru şomaj. Rezultateleaplicării programelor, reflectate în datele menţionate aferente perioadei 2001-2003, justifică prognoza deaproape 30% a ponderii cheltuielilor cu măsurile active pentru anul 2006.Probleme cheie• Insuficientă corelare între calificări şi nevoile pieţei muncii şi a sistemului de asigurare a calităţii înformarea profesională a adulţilor cu modelul european;• Insuficienta dezvoltare a educaţiei antreprenoriale în formarea profesională a adulţilor;• Număr insuficient de furnizori de formare profesională şi de programe profesională oferite;• Acoperire geografică deficitară a ofertei de formare profesională, concentrare cu deosebire înmediul urban;• Capacitate scăzută a pieţei muncii de a crea locuri de muncă.6. INCLUZIUNEA SOCIALĂ6.1. Situaţia actuală a grupurilor dezavantajate pe piaţa munciiÎncepând mai ales din anii ’90, România a intrat într-un proces de sărăcire a populaţiei, accentuat înperioada tranziţiei de două şocuri: 1991–1994 şi 1997–2000. Evoluţiile socio-economice înregistrate în150