Planul Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013 - Inforegio Nord-Est

Dezvoltarea redusă a mediului de afaceri regional şi localDecalajele în dezvoltarea antreprenorială a diferitelor Regiuni ale ţării, măsurată prin numărulîntreprinderilor la 1000 locuitori, s-au adâncit în ultimii ani 119 . Comparativ cu ţările UE, în România sunt de2,5 ori mai puţine societăţi comerciale la 1000 locuitori, cu o distribuţie inegală pe regiuni. De exemplu, cu24,34 întreprinderi/1000 locuitori, Regiunea Bucureşti-Ilfov are de peste 3 ori mai multe societăţicomerciale comparativ cu Regiunea Nord-Est, cea mai slab dezvoltată Regiune a ţării.Şi în ceea ce priveşte densitatea IMM-urilor (numărul de IMM-uri/1000 de locuitori) există mari discrepanţeîntre regiunile ţării, cu precădere între Regiunea Bucureşti-Ilfov şi celelalte regiuni, în anul 2003 existând35,8 IMM-uri la 1000 locuitori în Regiunea Bucureşti-Ilfov, comparativ cu 10,9 IMM-uri la 1000 locuitori înRegiunea Nord-Est.Activităţile economice în mediul rural sunt slab dezvoltate şi slab diversificate: în anul 2003 sub 3% dintotalul IMM-urilor activau în mediul rural, majoritatea acestora fiind microîntreprinderi, implicate în activităţimeşteşugăreşti. O întreprindere din şase, specializate în activităţi neagricole, îşi desfăşoară activitatea înmediul rural, dar productivitatea lor este mult mai scăzută decât în mediul urban.În ceea ce priveşte infrastructura pentru sprijinirea afacerilor, aceasta este insuficient dezvoltată, iar omare parte este nefuncţională. Cele mai multe parcuri industriale, în număr de 28 la nivel naţional în anul2004 sunt concentrate în Regiunile Sud şi Centru, ambele cu 9 parcuri industriale fiecare. Numai jumătatedin acestea funcţionează, în general cele de tip „brownfield”, care au preluat părţi din vechile platformeindustriale. Incubatoarele de afaceri, componentă importantă a infrastructurii de afaceri, cu rol major înimpulsionarea micilor întreprinzători sunt de asemenea slab reprezentate în anumite Regiuni, respectiv înanumite zone din cadrul acestora.Accesul dificil la finanţare, slaba dotare cu infrastructuri, mergând de la utilităţi şi lipsa spaţiilor până la TICsunt probleme majore cu care se confruntă majoritatea parcurilor industriale, incubatoarele de afaceri şicelelalte infrastructuri de sprijinire a afacerilor, cum sunt parcurile ştiinţifice şi tehnologice, centrele detransfer tehnologic, centrele de consultanţă pentru afaceri, asociaţiile pentru afaceri, etc.Situaţia precară a dezvoltării antreprenoriale a multor Regiuni, consecinţă şi a unei insuficiente dezvoltări ainfrastructurilor de sprijinire a afacerilor, impune, în contextul obiectivului general al priorităţii 6 a PND şi alcerinţelor formulate de Agenda Lisabona privind stimularea creşterii economice şi crearea de noi locuri demuncă durabile, necesitatea îmbunătăţirii mediului de afaceri regional şi local.Slaba valorificare a potenţialului turistic regional şi localRomânia dispune de un valoros potenţial pentru dezvoltarea turismului, dar, în prezent, contribuţiaturismului la creşterea economiei naţionale este, încă, redusă (2,19% din PIB în anul 2003).Toate regiunile ţării dispun de potenţial pentru dezvoltarea turismului, existând o mare diversitate aresurselor turistice, distribuite în toate regiunile, care permit practicarea tuturor formelor de turism: montan,litoral, balnear, cultural, turism rural, ecoturism, turism de aventură etc. Principala problemă este slabavalorificare a acestui potenţial din cauza infrastructurii turistice nedezvoltate şi ofertei turistice slabdiversificate şi structurate.Distribuţia resurselor care constituie potenţialul turistic al României se caracterizează printr-o particularitateinteresantă: majoritatea resurselor turistice de importanţă majoră sunt localizate în zone slab dezvoltate119 Conform unui studiu realizat de Centrul Român de Modelare Economică.333