Planul Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013 - Inforegio Nord-Est

intervenţie: aparatele de respirat cu aer comprimat pentru intervenţii reprezintă numai aproximativ 50% dinnecesar, iar gradul de asigurare cu substanţă stingătoare este de sub 50% atât în cazul pulberilor cât şi încazul spumogenului lichid. Din totalul vehiculelor, doar 1,4% au o durată de funcţionare mai mică de 6 ani,aceasta fiind perioada normală de funcţionare. Cu excepţia echipajelor SMURD, cu baze în doar 8 judeţedin ţară, nu mai există alte echipe specializate pentru intervenţii de prim-ajutor care să poată sprijinisupravieţuirea accidentaţilor (30% din intervenţiile SMURD la nivel naţional au fost realizate de unitateaSMURD localizată în judeţul Mureş). Această situaţie prezintă un risc important din punct de vedere alcapacităţii de salvare de vieţi omeneşti.9.6. Infrastructura în domeniul turismuluiToate cele opt Regiuni ale ţării dispun de un valoros potenţial pentru dezvoltarea turismului, dar, în prezent(2003), contribuţia turismului la creşterea economiei naţionale este încă redusă (2,19% 81 din PIB).Regiunile deţin un potenţial turistic însemnat din punct de vedere al cadrului natural, cultural şi istoric.Diferenţele de la o regiune la alta în ce priveşte valorificarea potenţialului lor turistic sunt determinate atâtde condiţiile istorice de dezvoltare a acestora, cât şi de infrastructura generală a ţării, fapt care aîmpiedicat, deseori, dezvoltarea unor zone de mare atractivitate şi a facilitat altele. Un exemplu în aceastădirecţie îl constituie evoluţia Văii Prahovei, în comparaţie cu culoarul Rucăr-Bran, cât şi cu Valeasuperioară a Buzăului.Datele statistice indică o creştere a interesului faţă de atracţiile turistice româneşti, lucru demonstrat denumărul ridicat al sosirilor în structurile de cazare turistică după anul 2000. Astfel, în anul 2004 numărulturiştilor a ajuns la 5,638 milioane (24,1% străini). Numărul înnoptărilor a crescut în aceeaşi perioadă cu5,11% ajungând la 18,5 milioane. De asemenea, s-a înregistrat o creştere însemnată a înnoptărilorturiştilor străini-3,33 milioane (2004), ceea ce reprezintă un spor de 55,6% faţă de anul 2000.Infrastructura turismului a cunoscut modificări majore după 1990. Astfel, în 2004 capacitatea de cazareexistentă era cu 21,8% mai scăzută, decât în anul 1991. Deşi redusă cantitativ, aceasta s-a îmbunătăţitcalitativ, aspect reliefat de studiul efectuat 82 . La nivelul 2004, aproximativ 42,7% din capacitatea de cazareturistică a României se regăseşte în staţiunile de pe litoralul Mării Negre (care în fapt nu este valorificatdecât 2-3 luni/an), 16,3% în Bucureşti şi reşedinţele de judeţ (exceptând Tulcea), 15,7% în staţiunilebalneoclimaterice, 0,8% în Delta Dunării şi 12,9% în alte destinaţii turistice.81 Comisia Naţională de Prognoză.82 Studiul a fost elaborat în cadrul programului Phare RO2002/000-586.05.01.04.02.02, prin proiectul “Dezvoltarea de schemepentru Programul Operaţional Regional”.203