Planul Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013 - Inforegio Nord-Est

Evoluţia nivelului de impurificare a atmosferei în perioada 1995–2004 a fost analizată pentru fiecare poluantîn parte, avându-se în vedere variaţia frecvenţei anuale de depăşire a normei sanitare.În ceea ce priveşte variaţia în timp a frecvenţei anuale de depăşire a normei sanitare pe 24h pentru amoniac,în trei dintre cele mai poluate localităţi din ţară: Râureni, Săvineşti şi Târgu Mureş, s-a înregistrat o scădereaccentuată a frecvenţelor de depăşire în cazul localităţilor Săvineşti, de la 11% în anul 1996 la 0% în anul2003 şi Râureni, de la 9% în anul 1996 la 1,76% în anul 2003.În trei dintre cele mai poluate localităţi din ţară: Arad, Baia Mare şi Copşa Mică, pentru variaţia în timp afrecvenţei anuale de depăşire a normei sanitare pe 24h pentru pulberi în suspensie, s-a constatat o scădere afrecvenţei de depăşire la Baia Mare, de la 28,6% în anul 1997 la 0% în anul 2003, precum şi o creşteresemnificativă în perioada 1997- 2003, la Arad.Pulberile în suspensie (cu diametre mai mici de 20 µm, având în atmosferă un comportament asemănătorgazelor) şi sedimentabile (având diametre mai mari de 20 µm, care, după ce sunt emise în atmosferă, sedepun pe sol, vegetaţie, ape şi construcţii) sunt principalii poluanţi din ţara noastră pentru care depăşirileconcentraţiilor maxim admise (CMA) sunt semnificative, pentru diferite intervale de mediere. Nivelul de poluarecu pulberi în suspensie sau pulberi sedimentabile se menţine în continuare ridicat pe teritoriul ţării, în multe dinlocalităţile monitorizate înregistrându-se depăşiri ale CMA (în timp de 24 de ore şi anuale). Poluarea atmosfereicu pulberi are multe surse: industriile metalurgică şi siderurgică ce eliberează în atmosferă cantităţi însemnatede pulberi, apoi centralele termice pe combustibili solizi, fabricile de ciment, transporturile rutiere, haldele şidepozitele de steril etc.3.3.3. Calitatea resurselor de apăResursele de apăÎn evaluarea potenţialului resurselor de apă ale României trebuie luat în considerare specificul poziţieigeografice, reliefului, geologiei, climei, solului şi vegetaţiei, şi anume: fluviul Dunărea care constituie peste62% din potenţialul resurselor de apă este situat pe cea mai mare parte a cursului său la periferiateritoriului României, motiv pentru care s-ar putea utiliza economic numai cca. 30 mld.m 3 /an; reţeauahidrografică interioară (cea mai accesibilă folosinţelor) este neuniform distribuită pe teritoriul ţării.România dispune de toate tipurile de resurse de apă dulce (râuri, lacuri naturale şi artificiale, fluviulDunărea şi ape subterane). Cea mai mare resursă de apă dulce provine din Dunăre şi din râurileinterioare. Lacurile naturale, deşi numeroase (3.450), au o contribuţie nesemnificativă la volumul resurselorde apă ale României.Resursa specifică utilizabilă a României este de 2.660 m 3 /loc/an, faţă de media europeană de 4.000m 3 /loc/an. Resursa specifică teoretică, de cca. 1.770 m 3 /loc/an, luând în considerare numai aportul râurilorinterioare, situează din acest punct de vedere România în categoria ţărilor cu resurse de apă relativreduse, ocupând din acest punct de vedere locul al nouălea printre ţările europene.Resursele de apă disponibile pe teritoriul României sunt puternic influenţate, atât cantitativ cât şi calitativ,de activităţile umane: pe de o parte prin prelevări apropiate de limita resurselor socio-economice (bazinulhidrografic Argeş), iar pe de altă parte, printr-o poluare pronunţată (râurile Tur, Lăpuş, Cavnic, Arieş,Târnava, Cibin, Dâmboviţa, Vaslui, Jijia). Limitări ale utilizării resurselor de apă apar şi din alte cauze, cumar fi transportul resurselor de apă la distanţă, care prezintă multe dificultăţi sub aspect tehnico - economic,fapt ce face ca acestea să fie privite ca o resursă regională, neputându-se realiza un sistem naţionalinterconectat al acestora.Utilizarea resurselor de apă în 2004106