12.07.2015 Views

Planul Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013 - Inforegio Nord-Est

Planul Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013 - Inforegio Nord-Est

Planul Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013 - Inforegio Nord-Est

SHOW MORE
SHOW LESS
  • No tags were found...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

La nivelul anului 2002, în oraşele cu o populaţie mai mică <strong>de</strong> 30.000 <strong>de</strong> locuitori, 31% din totalul locuinţelornu aveau acces la apă în locuinţă, 33% nu erau conectate la sistemul <strong>de</strong> canalizare, 82% nu aveautermoficare, iar 44% nu erau racordate la reţeaua <strong>de</strong> gaze naturale. Nici situaţia oraşelor mijlocii (cupopulaţie între 30.000 şi 100.000) locuitori nu este mult mai bună, întrucât 22% din locuinţe nu au acces laapă în locuinţă, 13% nu sunt conectate la sistemul <strong>de</strong> canalizare, 47% la cel <strong>de</strong> termoficare, iar 29% nusunt racordate la reţeaua <strong>de</strong> gaze naturale. În privinţa infrastructurii edilitare <strong>de</strong> bază, ceva mai bine stauoraşele mari (peste 100.000 locuitori), dar şi în cazul acestora, nu toate locuinţele dispun <strong>de</strong> toate dotărileurbane <strong>de</strong> bază: circa 5% din locuinţe nu au acces la apă în locuinţă, 8% nu sunt conectate la reţeaua <strong>de</strong>canalizare, 30% la cea <strong>de</strong> termoficare şi aproape 15% la cea <strong>de</strong> gaze naturale.Infrastructura rutieră a oraşelor este slab <strong>de</strong>zvoltată: din lungimea totală <strong>de</strong> 23.441 km a străzilororăşeneşti la nivel naţional în anul 2003, peste 40% erau nemo<strong>de</strong>rnizate.<strong>Est</strong>e <strong>de</strong> menţionat că şi diferitele dotări infrastructurale existente sunt uzate, întrucât cheltuielile publice,mult diminuate după 1990, nu au mai permis investiţii în înlocuirea şi mo<strong>de</strong>rnizarea lor.În afara disparităţilor <strong>de</strong> dotări infrastructurale după categorii <strong>de</strong> mărime a populaţiei, există disparităţi îninteriorul marilor oraşe, generate <strong>de</strong> gradul ridicat <strong>de</strong> atractivitate al unor zone ale acestor oraşe, faţă <strong>de</strong>alte zone, nu neapărat periferice.Cu toată situaţia precară din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re infrastructural a numeroase oraşe ale reţelei urbane aRomâniei, ele au totuşi potenţial <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare economică, iar unele chiar <strong>de</strong> polarizare a <strong>de</strong>zvoltării lanivel regional, atât datorită faptului că pot în<strong>de</strong>plini o multitudine <strong>de</strong> funcţii urbane - în<strong>de</strong>osebi prinpotenţialul pe care îl au <strong>de</strong> a <strong>de</strong>zvolta sectorul serviciilor şi <strong>de</strong> a beneficia <strong>de</strong> dinamica apariţiei IMM-urilor -cât şi faptului că au funcţii <strong>de</strong> nod <strong>de</strong> transport sau poartă <strong>de</strong> acces. Acest potenţial poate fi valorificatpentru ca oraşele să re<strong>de</strong>vină atractive pentru mediul <strong>de</strong> afaceri şi populaţie. Ultimele evoluţii indică uninteres mare al investitorilor pentru utilizarea fostelor platforme şi zone industriale urbane pentru noi tipuri<strong>de</strong> activităţi. Reabilitarea siturilor industriale <strong>de</strong>zafectate şi oferirea <strong>de</strong> spaţii pentru noi activităţi economiceşi sociale poate sprijini diversificarea activităţilor economice ale oraşelor şi contribui la creşterea rolului loreconomic în teritoriu.În acest context este necesară sprijinirea centrelor urbane pentru a le permite să acţioneze ca motoare alecreşterii economice şi contribui la <strong>de</strong>zvoltarea teritorială echilibrată a ţării.Experienţă insuficientă în managementul programelor <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare regională/localăÎn România este în curs <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfăşurare un proces <strong>de</strong> <strong>de</strong>scentralizare a responsabilităţilor administrativecătre autorităţile locale. Acesta a implicat nu numai un cadru <strong>de</strong> reglementare mai clar pentru serviciilemunicipale (apă potabilă, ape reziduale, <strong>de</strong>şeuri soli<strong>de</strong>, încălzirea la nivel <strong>de</strong> ju<strong>de</strong>ţ şi transportul local), darşi noi responsabilităţi în domeniul educaţional şi în furnizarea <strong>de</strong> servicii <strong>de</strong> sănătate şi <strong>de</strong> asistenţăsocială, proces care este încă în curs <strong>de</strong> implementare.În acest proces <strong>de</strong> <strong>de</strong>scentralizare administrativă, în contextul a<strong>de</strong>rării la UE, autorităţilor publice locale şiorganismelor regionale li se atribuie din ce în ce mai multe atribuţii şi responsabilităţi în elaborarea şiimplementarea strategiilor regionale/locale <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare, conform principiului european al subsidiarităţii.Procesul masiv <strong>de</strong> <strong>de</strong>scentralizare şi reformă prin care responsabilităţile autorităţilor locale au <strong>de</strong>venit totmai numeroase, creează probleme <strong>de</strong> capacitate instituţională, la toate nivelurile, existând dificultăţi înrealizarea atribuţiilor <strong>de</strong> planificare/programare a <strong>de</strong>zvoltării şi implementării proiectelor. Ca urmare, noileresponsabilităţi administrative impun pregătirea corespunzătoare a întregii administraţii publice: centrale,335

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!