Planul Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013 - Inforegio Nord-Est

la 93% în cele cu o populaţie cuprinsă între 100.000 şi 200.000 de locuitori. Între regiuni, se remarcăRegiunea Centru, unde 96% dintre locuinţele urbane au acces la reţeaua de distribuţie a gazelor naturale.Dotarea locuinţelor din mediul urban cu utilităţi publice, pe regiuni de dezvoltare în 2002-%-Regiuni dedezvoltareLocuinţe cu canalizaredin reţeaLocuinţe cutermoficareLocuinţe racordate la gazenaturaleNord-Est 82 64 82Sud-Est 82 63 52Sud 73 51 76Sud-Vest 75 58 63Vest 80 50 69Nord-Vest 82 40 66Centru 82 44 96Bucureşti-Ilfov 94 79 89Sursa: Diagnoza locuirii: lipsa unei locuinţe şi locuirea în condiţii precare, ICCV, 2004Acest procent foarte ridicat se datorează numeroaselor exploatări de gaz metan existente pe teritoriulregiunii, care furnizează gaz metan chiar şi în unele localităţi rurale. Urmează regiunile Bucureşti-Ilfov(89%) şi Nord-Est (82%) spre care se îndreaptă principalele gazoducte din Podişul Transilvaniei (RegiuneaCentru). Cele mai mici ponderi se înregistrează în regiunile Sud-Est (52%) şi Sud-Vest (63%), situateperiferic faţă de resursele de gaz metan din centrul României.Un procent mai ridicat se înregistrează în cazul locuinţelor urbane conectate la reţeaua de alimentare cuapă (rece), 94% dintre acestea având acces la apă în locuinţă.Deşi oraşele şi municipiile româneşti sunt prevăzute cu utilităţi, multe dintre ele sunt nefuncţionale saucaracterizate printr-o uzură fizică şi morală avansată, principala cauză fiind reducerea drastică ainvestiţiilor publice realizate de către autorităţile locale pentru întreţinerea şi modernizarea acestora. Unnumăr ridicat de oraşe mici şi mijlocii din România întâmpină dificultăţi în asigurarea serviciilor publiceurbane de utilităţi, lipsa acestora constituind un impediment în elaborarea unor strategii pentru atragereainvestiţiilor şi stimularea micilor întreprinzători.Sistemul de străzi reprezintă un element de o deosebită importanţă pentru structura unui oraş. El asigurăaccesul populaţiei la bunuri şi servicii, la piaţa muncii şi zonele recreaţionale şi poate contribui la înflorireaeconomiilor locale. Pe de altă parte, traficul generat are un impact semnificativ asupra calităţii vieţii înoraşe, prin efectele sale negative asupra mediului şi sănătăţii populaţiei. Nivelul înalt de congestie cecaracterizează îndeosebi oraşele mari are consecinţe şi asupra creşterii economice, prin simplul fapt căafectează mobilitatea în interiorul oraşelor. Prin urmare, o reţea stradală bine structurată şi cu un înalt gradde modernizare reprezintă o condiţie esenţială pentru dezvoltarea oraşelor.Gradul de modernizare a străzilor orăşeneşti variază regional, oscilând în jurul mediei naţionale care estede 59,7% - străzi modernizate. Cel mai mic procent de străzi orăşeneşti modernizate se înregistrează înregiunea Bucureşti-Ilfov, doar 47,3%. Situaţia poate fi explicată prin faptul că în majoritatea cartierelorperiferice ale Bucureştiului ponderea străzilor nemodernizate este ridicată, iar în celelalte două oraşe aleregiunii doar străzile principale sunt modernizate.211