Enigma acului scobit

Enigma acului scobit
Cele mai mici amănunte pasionau opinia
publică. Lumea se înduioşa aflând că Beautrelet
era îngrijit de bătrânul său tată, pe care o
telegramă îl chemase de urgenţă şi se admira de
asemenea devotamentul domnişoarei de Gesvres
care petrecu nopţi întregi la căpătâiul rănitului.
După aceea veni convalescenţa rapidă şi
voioasă, în sfârşit, lumea avea să afle ce o
pasiona! Se va şti ceea ce Beautrelet promisese
să-i destăinuiască domnului Filleul şi soluţiile
definitive pe care cuţitul criminalului îl
împiedicase să le pronunţe! Şi se va şti de
asemenea tot ceea ce - în afară de drama însăşi -
rămânea nepătruns sau inaccesibil eforturilor
justiţiei.
Beautrelet fiind liber şi vindecat de rana sa
va da certitudini cu privire la domnul Harlington,
enigmaticul complice al lui Arsène Lupin, care
urma să fie reţinut la închisoarea Sânte. Se va
afla ce s-a întâmplat după crimă cu grefierul
Bredoux, acest alt complice, a cărui îndrăzneală
fusese într-adevăr înfricoşătoare.
Beautrelet fiind liber, lumea îşi va putea
face o idee precisă cu privire la dispariţia lui
Ganimard şi la răpirea lui Sholmès. Cum de se
putuseră produce două atentate de acest fel
Detectivii englezi, ca şi colegii lor din Franţa, n-
119