Enigma acului scobit

Enigma acului scobit
zăbrele. Şi după aceea, odată intrat, cine te va
conduce Sunt optzeci de camere.
— Da, dar camera aceea cu două ferestre de
la etajul al doilea...
— O cunosc, noi îi zicem camera glicinelor.
Dar cum o vei găsi dumneata Sunt trei scări şi
un labirint de culoare. Oricâte indicaţii ţi-aş da,
te-ai rătăci.
— Veniţi dumneavoastră cu mine! zise
Beautrelet râzând.
— Imposibil. Am făgăduit mamei mele să
mă duc la dânsa în sudul Franţei.
Beautrelet se întoarse la hotelul unde
trăsese. şi-şi începu pregătirile. Dar spre seară,
tocmai când era gata să plece, primi vizita lui
Valméras:
— Mai vrei să mă iei cu dumneata
— Evident!
— Ei bine! Te însoţesc. Da, expediţia
aceasta mă ispiteşte. Am impresia că n-o să ne
plictisim şi-mi face o deosebită plăcere să mă vâr
în chestii de astea... Uite aici un început de
colaborare.
Şi arătă o cheie mare, mâncată aproape
toată de rugină şi de înfăţişare venerabilă.
185