Enigma acului scobit

Maurice Leblanc
Se repezi la Ganimard cu mâinile întinse.
Inspectorul general le luă.
— Eşti un om şi jumătate, băiete!
— A! răspunse Beautrelet. Întâmplarea m-a
ajutat.
— Nu există întâmplare când e vorba de el,
accentua inspectorul care, de câte ori vorbea de
Lupin avea un aer solemn şi nu-i pronunţa
niciodată numele.
Apoi Ganimard se aşeză:
— Aşadar, am pus mâna pe el
— În tot cazul, îi cunoaştem vizuina,
castelul în care s-a ascuns, dar asta nu trebuie
să ne facă să uităm că Lupin e Lupin. El poate să
scape. Acul Scobit din Étretat nu poate însă.
— De ce presupui că ar putea să scape
întrebă Ganimard neliniştit.
— Cum să nu presupunem că va voi să
scape Nimic nu dovedeşte că se află în acest
moment în Acul Scobit. În noaptea aceasta, au
ieşit de acolo unsprezece complici ai săi. Poate să
fi fost şi el unul din aceşti unsprezece.
Ganimard medită:
274