Enigma acului scobit

Maurice Leblanc
atace Lupin e inatacabil. Unde să-l rănească
Lupin e invulnerabil. Unde să-l găsească Lupin
e inaccesibil.
Orele 4 dimineaţa... Isidore locuieşte la unul
din camarazii săi de la liceul Janson. În picioare
în faţa căminului din camera sa, cu coatele
rezemate de marmură, cu pumnii sub bărbie, el
contemplă imaginea pe care i-o răsfrânge oglinda.
Nu mai plânge, nu vrea să mai plângă, nici
să se zvârcolească în pat, nici să mai fie disperat,
aşa cum a fost în ultimele două ceasuri. Vrea să
mediteze şi să înţeleagă.
Şi ochii săi nu părăsesc ochii săi din
oglinda, ca şi cum ar spera să-şi îndoiască forţa
gândirii prin contemplarea imaginii sale
gânditoare, ca şi cum ar spera să găsească în
fundul fiinţei de acolo soluţia indisolubilă pe care
n-o găseşte într-însul. Până la orele 6, rămâne în
poziţia aceasta. Şi încetul cu încetul, dezbărat de
toate amănuntele care o complică şi o întunecă,
chestia i se oferă minţii în toată goliciunea ei, cu
precizia unei ecuaţii.
Da, s-a înşelat. Da, interpretarea dată de el
documentului e falsă. Cuvântul „Aiguille” nu se
referă la castelul de pe malul râului Creuse. Şi de
asemenea, cuvântul „Domnişoarele” nu se poate
210